referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Sticla spumanta

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Dacă comparăm sticla spumantă cu masa 200 kg/m3 şi coeficientul conductibilităţii termice 0,01 Kkal/m.c.rad ca şi o simplă cărămidă roşie, care are volumul de masă 1700 kg/m3 şi coeficintul conductiblităţii termice 0,7 k kal/m.c.grad, pentru a primi tot aceiaşi termoizolaţie ca şi sticla spumantă trebuie de 85 mai puţin ca la cărămidă...

Varianta Printabila 


untitled

TEMA: Sticla spumantă

 

1.1  Sticla spumantă

 

Sticla spumantă reprezintă un material uşor cu pori din sticlă, unde porii sînt amplasaţi uniform cu diametrul 0,1 – 5 mm dispărţiţi de pereţii subţiri. Porii în sticlă spumantă se pot primi:

a)      a introduce în componenţă materialului de fierbere o substanţă care ajută la formarea spumei în procesul de fierbere a sticlei;

b)      topirea sticlei cu ajutorul gazelor şi aerului;

c)      formarea spumei de sticlă înmuiată sub vamm;

d)     formarea spumei de sticlă formată aduce la formarea lucrurilor din spumă, de exemplu: - a rădăcinii de săpun la temperatura joacă de structură fixată aglomerînd părţi de sticlă. Aglomerarea amestecului pulberent al sticlei cu corpuri gazoase.

În industrie scara sticlei spumante ca şi în fosta URSS ca şi în alte ţări se primesc prin metoda pulberării.

În dependenţă de destinaţie sînt:

-          izolaţii termice;

-          absorbţia omstică;

-          sticla spumantă specială.

Cel mai mult se întrebuinţează în construcţie numai sticla spumantă cu izolaţie termică. Aceasta se elaborează în forma de plită cu dimensiuni 900 x 500; 500 x 500; 500 x 400 şi grosimea 100-120 mm.

Resturile ce se formează la tăierea pliţii în forma bucăţi, se întrebuinţează în construcţii termoizolate. Sticla spumantă se fabrică din sticlă obişnuită cu componenţa industrială fără schimbări de căldură repezite se poate de întrebuinţat pentru izolaţia termică a suprafeţei încălzită pînă la 400 grade C. Sticla spumantă uşor se dă la prelucrarea mecanică; ea se poate tăia şi găuri, ea este rezistentă la încgheţ, chimic rezistă, nu plesneşte şi nu se îndoaie.

Sticla spumantă se întrebuinţează în calitate de termoizolat la pereţi şi pentru acoperirea clădirilor – industriale şi civile, pentru izolarea pereţilor reci, termoizolant la producerea trubelor de canalizare. Datorită porilor de pe suprafaţa, ea foarte bine se îmbină alte materiale de construcţii, cu ajutorul lianţilor simpli ca exemplu cimentul. Cimentul trebuie de întrebuinţat cu diferite adaose.

Întrebuinţarea sticlei spumante în construcţie este foarte efectivă.

Dacă comparăm sticla spumantă cu masa 200 kg/m3 şi coeficientul conductibilităţii termice 0,01 Kkal/m.c.rad ca şi o simplă cărămidă roşie, care are volumul de masă 1700 kg/m3 şi coeficintul conductiblităţii termice 0,7 k kal/m.c.grad, pentru a primi tot aceiaşi termoizolaţie ca şi sticla spumantă trebuie de 85 mai puţin ca la cărămidă. Aceasta înseamnă că – 1 m sticlă spumantă în calitate de încălzitor poate fi înlocuită cu 85 m sau 20000 cărămizi. Ateunătorul sticlei spumante are o structură spongioasă preoritatea căruia este îmbinarea între pori (înmuierea 50-60%). Aşa fel de sticlă spumantă în interiorul de la 100 pînă la 600 se înmoaie de la 20-50% trecerea prin ea a sunetului în interiorul de la 600-1200; de la 50 pînă la 65%.

Sticla spumantă specială în dependenţă de întrebuinţarea predă diferite proprietăţi electrice şi rezistenţă.

 

1.2. Tehnologia producerii

 

Esenţa acestei metode cu praf a sticlei spumante constă în următoarele: - la analiza materialului de sticlă şi gazelor împreună, ca exemplu, 100t pînă la temperatura de 700-850 grade C razele, ce s-au format în rezultatul de ardere sau disociaţia gazelor formate, începe formarea apei înviate a sticlei. Datorită întăririi foarte repede a sticlei la răcire, după formarea spumei cu o structură poroasă materialul se stabileşte.  Sticla întărită,cum ar fi alte materiale din sticlă, încet se recoc. Regularea proprietăţii sticlei spumante obţine diferite proprietăţi chimice a sticlei. Cantitatea şi tipul gazelor formate şi încă alegerea parametrelor tehnologiei minimi procesului, temperatura şi durata formării spumei, gradul de dispersie asticlei şi gazelor formate şi alte.

Pregătirele de ferbere, materia primă pentru producerea sticlei spumante sunt resturile de la producerea sticlei.Recomandările componenţei chimice a sticlei (în %): SiO2 -73-73,5; Al2O3 -0,8-1,2;CaO -6-6,5; MgO -3,5-4; Na2O -15,7-16,2;SO -0,5.

Pentru producerea termoizolaţiei SS întrebuinţeză gazele bioxidului de carbon, tipul şi cantitatea care depinde de componenţa sticleişi trebiunţe la productul gata. Cel mai des se întrebuinţează antraţit AO (1,5-2%) masa sticlei.antemăsorului sticlei spumante mai des este mramorul sau calcarul (1-1,5%). Pentru primirea cu calitate superioară a sticlei spumante se întrebuinţează în ferbere o suprafaţă netedă 5000 – 6000 cm2/cr.

untitled

1.3. Înspumarea (spumei) sticle.

 

Aceste operaţii decurg în forme din metal fierbinte, care este fără formă. În primul caz sticla spumantă se primeşte în cuptoare diferite sau în cuptoare tunel cu aceleş zone de ardere.

Fără formă se înstalează în cuptoare tunel pe conveere.Tehnologia de producere a sticlei spumante în cuptoare separate care a fost folosită la uzină a avut înfluienţă şi după hotare. Această tehnologie lucrează în felul următor: formele sunt întroduse în cuptorul de ferbere, unde trec printr-un control termic, care este necesar pentru a primi blocul de sticlă spumantă. La ieşirea din cuptor din formele fierbinţi se primesc blocuri, care trec în cuptorul de ardere, iar formele încărcate cad în cuptorul de ferbere.

Formele primite sunt instalate cîte trei în rînd pe nişte suporturi metalice, care apoi sunt transportate în direcţia pe care le-o face împingătorul.

Formele se produc din ciugun dur în formă de două piramizi care sunt instalate una faţă de alta.

Cuptorul de ferbere se referă la cuptoarele tunel, care sunt încălzite sau unse cu uleiuri speciale.

Pentru arderea sticlei spumante se foloseşte cuptorul LMN 1000 x 18 sau TO – 18000.

Blocurile de sticlă spumantă sunt instalate pe plaza cuptorului de ardere.

Durata arderii este 8-12 h. Ciclurile sunt instalate în forme cu ajutorul dozatorului DMC - 20.

Ceva deosebit la tehnologia uzinei în numele Lihoborschi o are operaţiile de transport a formelor la nişte transporturi electrice, de unde aceste forme sunt împinse pe transportor şi se lovesc cu ele în urma unei mişcări a trenului în cuptor.. În acest fel cade necesitatea de a transporta formele manual.

Cuptoarele tunel cu zone de înspumare unite sunt foarte eficiente, dar cer mari cheltuieli, mari încăperi şi o sponsorizare enormă.

Apoi aceste forme sunt instalate în cîteva etaje de vagonete , care în cuptoarele tunel trec prin acele zone de înspumare şi ardere.

Regimul de temperatură este indicat în figura 108. Acest tip de cuptoare sunt trecute în secţii de sticlă spumantă, la uzina de sticlă Lomonosov din Moscova.

Înainte ca să fie turnată şihta părţile interioare  ale formei sunt unse cu o suspensie specială pentru ca sticla spumantă să nu se lipească de metal.

Operaţia de curăţire şi ungere a formelor se fac în conformitate cu poziţia conveerului, de unde formele împreună cu vagonetele se duc cu ajutorul mesei electrice. La acest conveer din forme se produc blocuri gata. Încărcarea vagonetelor în cuptor şi descărcarea lor din cuptor se fac cu ajutorul automatizării.

Aceiaş caracteristică a cuptorului tunel pentru producerea sticlei spumante este în fabrică.

Controlul tehnic este necesar deoarece avem nevoie să dea o mărime corectă şi marfa să aibă privire bună de vînzare. Dacă blocurile sunt corect oformate în procesul înspumării atunci ele trebuie doar şlefuite pe perimetru. Crăpăturile sau neînspumarea pe la mărgini se face în părţi mărunte.

Şlefuirea sau tăierea se fac la ferestrăie speciale. Resturile de la şlefuire  trec la transportare pe cale ferată, de unde sunt distribuite la cumpărători.

Blocurile gata sunt duse la depozite unde ele sunt instalate în conteinere sau lăzi de lemn.

 

1.4 Controlul calităţiil.

 

Calitatea blocului de sticlă spumantă se poate de controlat pe transportoarele producţiei gata ori în laborator.

Pe transportoare ele sunt cercetate  şi măsurate.Coieficientul de temperatură a blocurilor se determină în laboratoare speciale  o dată pe lună.

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica