referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Modul de manifestare a accidentului vascular hemoragic

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean, transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de plutire asincronă a ochilor;...

Varianta Printabila 


1         Modul de manifestare a Accidentului Vascular Hemoragic
 
Simptomatologia clinică a hemoragiei cerebrale este diferită, n raport cu masivitatea sngerării, cu localizarea ei şi mortalitatea de debut (supraacută, acută sau subacută). n majoritatea cazurilor (2/3) are un debut brusc, dar există şi cazuri n care instalarea poate avea un caracter progresiv. Semnele prodromale există n aproximativ 30% din cazuri, constnd din: cefalee, ameţeli intermitente, fenomene vizuale sub forma unor obnubilări pasagere ale vederii, dizartrie, parestezii, pareze fruste, vărsături. Semnele premonitorii preced cu cteva ore, pana la 1-3zile, instalarea ictusului propriu-zis.  
   Perioada de stare:
1)Hemoragia cerebrala supraacută:
-    reprezintă aspectul cel mai frecvent ntlnit 40-60% din majoritatea cazurilor;     
-    ictusul apoplectic se declanşează dramatic, fără semne premonitorii, de obicei la un bolnav in jurul vrstei de 50 de ani, pletoric sau obez, hipertensiv sau ateromatos;
-    de obicei momentul vasculocerebral se instalează n timpul zilei n plină activitate;
-    filmul clinico-evolutiv ar fi următorul:brusc,pacientul are o intensă cefalee, duce mna la cap, rosteşte cteva cuvinte ininteligibile, după care şi pierde cunoştinţa si cade pe locul unde se află;                                                             
-    starea comatoasă domină tabloul clinic: coma este mereu profundă (stadiul III sau IV), mascnd parţial simptomatologia focală;                        
-    bolnavul este areactiv att la stimuli verbali ct şi la cei nociceptivi
-    la examenul obiectiv, prezintă un facies vultuos, care mpreună cu obezitatea caracteristică multor bolnavi constituie aşa numitul „habitus apoplecticus”;      
-    redoarea cefei apare destul de frecvent prin revărsarea sngelui n spaţiile  subarahnoidiană;
-    se observă intense fenomene respiratorii de tip Cheyne-Stokes, bronhoplegie, acumulare de mucozităţi n arborele respirator, cu respiraţie stertoroasă, chiar edem pulmonar;
-    hipertermia iniţială este centrată prin distensia ventriculară care comprimă centrii termoreglatori diencefalici;
-    ea poate creşte ulterior n raport cu gravitatea accidentului vascular şi cu eventuale complicaţii care pot apărea (pulmonare, infecţii urinare);            
-    o febră care depăşeşte 400C este un semn de pronostic nefavorabil;                      
-    se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean, transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de plutire asincronă a ochilor;                          
-    apare evidentă o asimetrie facială datorită unei paralizii faciale de tip central manifestndu-se prin hipotonia unei hemifeţe;                       
-    se mai observă „pnzei de corabie” (obrazul de partea paralizată se ridică la fiecare expiraţie) şi „semnul pipei” (la fiecare expiraţie aerul este eliberat prin comisura bucală hemolaterală paraliziei);

1 -    manifestarea neurologică cea mai obişnuită este deficitul motor de modelul hemiplegiei flasce, dar există şi situaţii n care se constată o spasticitate n jumătatea paralizată de la nceput;
-    această situaţie poate sugera fie o hemoragie intraventriculară fie un accident cerebro-vascular anterior;
-    n cazul in care se observă o hemiplegie bilaterală, intră n discuţie fie o hemoragie ventriculară fie o hemoragie masivă la nivelul trunchiului cerebral;            
-    n cazul unei hemiplegii ne orientăm după urmatoarele: la ridicarea pasivă a membrelor, cele de pe partea hemiplegică cad inerte pe planul patului;hipotonia obrazului de partea paralizată;  
-    compresiunea naintea tragusului sau a globilor oculari cauzează apariţia unei grimase numai de partea sănătoasă;  
-    existenţa semnului Babinski homolateral cu hemiplegia, dar poate apărea şi bilateral n cazul unei hemoragii ventriculare;
-    uneori pupila este midriatică de partea focarului hemoragic;  
-    examenul oftalmoscopic poate evidenţia modificările vasculare caracteristice hipertensiunii aterosclerotice;                                             
-    n coma vasculară bolnavul mai poate prezenta: retenţie sau incontinenţă vezicală, oligurie, albuminurie, glicozurie;
-    LCR-ul este sanguinolent n 60-70% din cazuri;                                              
-    semne clinice de agravare sunt: reducerea progresivă a valorilor tensionale, bradicardie, inversarea ritmului respirator, hipotonia musculară generalizată cu abolirea globală a reflexelor osteotendinoase si cutanate;             
-    tulburările trofice pot apărea destul de precoce,sub forma unor zone roşietice cutanate, edeme, flictene, escare de decubit in partea paralizată;
-    hemoragia cerebrală supraacută are o evoluţie rapidă ajungnd la exitus intr-o perioadă de timp de cteva ore pana la 1-3zile.
2)Hemoragia cerebrală acută:  
•    are de asemenea un debut brusc, dar mai puţin dramatic, cu sau fără semne prodromale;
•    simptomul inaugural este cefaleea de mare intensitate, după care rapid se instalează o comă mai puţin profundă dect la forma precedentă, dar care se poate agrava progresiv;
•    simptomatologia vegetativă are o exprimare mai redusă;                                     
•    examenul neurologic obiectiv evidenţiază semnele focale;                       
•    intensitatea stării comatoase este fluctuentă,uneori intravescentă cu accentuarea simptomatologiei vegetative, evolund spre exitus intr-o perioadă de cteva zile;  
•    există şi cazuri cu o evoluţie favorabilă spre recăpătarea cunoştinţei, dar cu o persistenţa deficitului motor hemiplegic.
3)Hemoragia cerebrală subacută:   
•    prezintă mai frecvent fenomene premonitorii dect formele precedente, cărora le succede o stare de obnubilare asociată cu nelinişte;                                         
•    examenul neurologic demonstrează existenţa unui deficit senzitivo-motor pe un hemicorp;
•    starea comatoasă lipseşte intr-o treime din cazuri;                                             
•    n majoritatea cazurilor are o evoluţie favorabilă dar, uneori, tulburările, att cele de cunoştinţa ct şi cele focale, se intensifică ducnd la exitus;           
•    alteori evoluţia este ondulantă cu ameliorări şi intensificări ale simptomatologiei;
•    acest tip de hemoragie cerebrala subacută se pretează cel mai mult la diagnosticul diferenţial cu atacul ischemic cerebral.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica