referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Teoreme si definitii matematice

Categoria: Referat Matematica

Descriere:

Prin doua puncte dinstincte trece o singura dreapta, iar printr-un punct trec o infinitate de drepte. Segmentul este portiunea dintr-o drepta cuprinsa intre doua puncte . Lungimea unui segment este un numar pozitiv care arata de cateori se cuprinde in el un alt segment luat ca unitate de masura...

Varianta Printabila 


1                             Teoreme si definitii

      Prin doua puncte dinstincte trece o singura dreapta, iar printr-un punct trec o infinitate de drepte. Segmentul este portiunea dintr-o drepta cuprinsa intre doua puncte .
  Lungimea unui segment este un numar  pozitiv care arata de cateori se cuprinde in el un alt segment luat ca unitate de masura.
  Distanta dintre punct este lungimea segmentului respective.
  Doua segmente se numesc congruente daca au aceiasi masura.
  Doua figure sunt congruente daca prin suprapunere coincide.
  Mijlocul unui segment este punctual de pe segment ce imparte segmental  in doua segmente congruente.
Un unghi alungit =180 de grade
Un unghi nul =0 grade
Se numeste unghiuri  congruent ,unghiurile de masuri egale.
  Un unghi ascutit =unghi  <90 de grade
  Un unghi drept = unghi=90  de grade
  Un unghi optuz = unghi >90 de grade
  Unghiurile adiacente au varful comun , o latura comuna si  laturele necomune de oparte si de alta a laturii commune.
  Bisectoarea interioara a unui unghi propriu inseamna o semidreapta interioara a unghiului cu originea in varful unghiului si care imparte unghiul in doua unghiuri congruente.
Doua unghiuri se numesc suplimentare   daca suma masurilor lor este 180  de grade.
  Doua unghiuri se numesc complementare daca suma masurilor lor este 90  de grade.
  Unghiurile opuse la varf au varful comun iar latura unuia in prelungirea celuilalt.
  Suma masurilor unghiului cu varful intr-un punct a unei drepte si de aceeasi parte a dreptei este de 180  de grade.
  Mediana intr-un triunghi este segmenul  pe dreapta determinate de varful unei  laturi si mijlocul laturei opuse.
  La triunghiul echilateral cele trei  mediane coincid cu cele trei bisectoare.
  Cazurile de congruenta  ale triunghiurilor oarecare reduce numarul de conditii de la 6 la 3 suficiente pentru a arata ca doua triunghiuri sunt congruente.
   In general cand avem de demonstrat ca doua segmente sau doua unghiuri sunt cogruente , le incadram in doua tringhiuri despre care vom arata casunt congruente cu ajutorul cazurilor de congruenta (LUL , LLL , ULU ). Atunci conform definitiei triunghiurilor congruente vom deduce ca si elementele noastre sunt congruente.
  Linia mijlocie in triunghi  este segmentum  de dreapta ce uneste mijloacele a doua laturi ale triunghiului .
   Daca intr-un triunghi avem o linie mijlocie  atunci ea este  paralela cu a treia latura.
  Intr-un triunghi linia mijlocie este egala cu a doua latura . Masura liniei mijlocie este egala cu jumatatea liniei a treia.
  Suma unghiurilor interioare ale unui triunghi este 180 .
  Masura unui unghi exterior al unui triunghi este egala cu suma unghiurilor interioare nealaturate lui .
  Intr-un triunghi  inaltimile sunt congruente.
  Aria unui triunghi este jumatate din produsul oricarei laturi si a inaltimii corespunzatoare.
  Intr-un tringhi dreptunghic cateta opusa unghiului de 30 este jumatate din ipotenuza.
  In orice triunghi fiecare latura este mai mica decat suma celorlalte doua si mai mare decat diferenta lor.
  Intr-un triunghi latura mai mare se opune unghiului mai mare.
  Intr-un patrulater convex suma masurilor unghiurilor este de 360.
  Triunghiul cu latura de 60 se numeste triunghi echilateral.
  Se numeste paralelogram patrulaterul  convex  cu laturele opuse paralele.
  Intr-un paralelogram laturele opuse sunt congruente.
  Intr-un peralelogram unghiurile opuse sunt congruente.
  Daca intr-un patrulater convex doua laturi opuse sunt  paralele si congruente atunci el este parallelogram.
  Intr-un paralelogram  diagonalele se injumatatesc.
  Intr-un paralelogram unghiurile alaturate fiecarei laturi sunt suplimentare .
   Se numeste dreptunghi un paralelogram cu unghiurile drepte.
   Intr-un dreptunghi diagonalele sunt congruente.
1 Intr-un triunghi dreptunghic mediana referitoare la ipotenuza are ca masura  jumatate din masura ipotenuzei.
  Rombul este un paralelogram cu doua laturi congruente.
  Intr-un romb diagonalele sunt perpendiculare
  Intr-un romb diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor opuse.
  Este patrat rombul  cu un unghi drept .
  Este patrat dreptunghiul cu doua laturi alaturate congr.
 Trapezul este patrulaterul convex cu doua laturi opuse paralele, iar celalalte neparalele.
  Trapesul cu un unghi drept se numeste trapez dreptunghic.
  Se numeste trapez isoscel un trapez cu laturile neparalele congruent.
    Intr-un trapez isoscel  unghiurile alaturate unei baze sunt congr.
   Intr-un trapez isoscel diagonalele  sunt congruente.
   Intersectua –inaltimilor => ortocentru
                            -medianelor =>cercul de greutate
                            -mediatoarelor => centrul cercului circumscris tr.
                            - bisectoarelor => centrul cercului inscris tr.
  Daca simetrica unei figure fata de o drepta coincide cu figura atunci spunem ca dreapta respective este axa de simetrie .
   Pentru un tr echilateral orice linie importanta referitoare la o latura este axa de simetrie.
   Daca simetrica unei figuri fata de un ounct coincide cufigura atunci acel punct se numeste centrul de simetrie.
   Paralelogramul, dreptunghiul, rombul si patratul are centrul de simetrie intersectia diagonalelor.Trapezul  isoscel are ca axa de simetrie dreptele determinate de mijloacele bazelor.
    Linia  mijlocie intr-un trapez este segmental de dreapta ce uneste mijloacele  laturilor neparalele.
   Intr-un trapez linia mijlocie este paralele cu baza  trapezului.
   Intr-un trapez linia mijlocie este jumatate din suma laturilor paralele .
   Aria – patratului = ll
-    dreptunghiului = ab
-    trapezului = baza ori inaltimea
-    rombului = produsul diagonalelor supra doi
Perimetrul – patratului = 4l
-    dreptunghiului = 2(a+b)
-    trapezului = de doua ori baza +de doua ori o lat nepar.
-    Rombului = 4l
  Raportul a doua segmente este raportul masurilor lor.
  Patru segmente se numesc proportionale daca cu masura lor se poate forma o proportie.
   Trei sau mai multe paralele se numesc echidistante daca au aceeasi distanta intre ele.
   Daca o secanta determina pe trei sau mai multe paralele segmente congruente  atunci determina segmente congruente pe orice alta secanta.
   Teorema lui Thalis:O paralela la una din laturile unui triunghi determina pe celalalte doua laturi segmente  omoloage proportionale.
   Reciproca: Daca o dreapta pe laturile unui triunghi  segmente omoloage proportionale atunci ea este paralela cu a treia latura.
    In sir de rapoarte egale suma numaratorilor pe suma numitorilor ne da un raport egal cu fiecare imparte.
     Triunghiuri asemenea:
     Def: Doua triunghiuri sunt asemenea daca unghiurile celor doua tringhiuri sunt congrente.
    Cazul 1: Daca doua triunghiuri au doua unghiuri respective congruente, atunci ele sunt asemenea.
    Cazul 2: Daca un triunghi are un unghi respective congruent cu unghiul unui alt tringhi si laturile care formeaza cele doua unghiuri sunt respective proportionale, atunci cele doua triunghiuri sunt asemenea
    Cazul 3: Daca doua triunghiuri au laturile respective proportionale , atunci ele sunt asemenea.
     O paralela la una din laturile unui triunghi determina impreuna cu celalalte doua un triunghi asemenea cu primul.
     Intr-un triunghi dreptunghic patratele masurii inaltimii referitoare la ipotenuza este egal cu produsul segmentelor determinate de ea pe ipotenuza.
     Intr-un trapez dreptunghic patraul lungimii unei catete  este egala cu produsul dintre lungimea ipotenuzei si lungimea proiectiei catetei pe ipotenuza.
    Teorema lui Pitagora: Intr-un trapez dreptunghic  patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor.
     Numerele care sadisfac teorema lui Pitagora se mai numesc numere pitagorice (3,4,5).
     Teorema reciproca a lui Pitagora: Daca intr-un triunghi patratul unei laturi este egal cu suma patratelor celorlalte doua laturi atunci triunghiul este dreptunghic.
    Aria triunghilor dreptunghice este egsla cu produsul catetelor sura 2 sau ipotenuza ori inaltimea supra 2.
Formula lui Heron , pentru aflarea ariei unui triunghi cand cunoastem masurile laturilor sale:p=a+b+c supra doi . A ria  este egala cu radical din p(p-a)(p-b)(p-c)
       Intr-un triunghi dreptunghic avem teoremele :
1. Teorema  inaltimii
2. Teorema catetei
3.Teorema lui Pitagora
4. Mediana referitoare la ipotenuza
5. Cateta opusa unghiului de 30 de grade.
 

 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica