referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Directii in dezvoltarea de software pe plan mondial

Categoria: Referat Informatica

Descriere:

Existenta unei crize soft a fost pentru prima data recunoscuta explicit in 1968, la o conferinta sponsorizata de NATO. Ca o prima concluzie a aparut ideea ca si dezvoltarea de soft trebuie realizata intr-o maniera inginereasca, idee ce a nascut sintagmele cunoscute Software Engineering sau mai nou Information Technology...

Varianta Printabila 


1
Directii in dezvoltarea de software pe plan mondial

Calculatorul devine pe zi ce trece un un instrument din ce in ce mai folosit in viata de zi cu zi. Internetul, serviciile telefonice, rezervarile de bilete, accesul la diverse informatii.Toata aceasta gama noua de domenii de utilizare a calculatorului inseamna pentru dezvoltarea de o piata de zeci de miliarde de dolari. Daca luam in considerare si problemele imense ridicate de actiunea “Anul 2000” putem avea o imagine asupra fenomenului de criza cu care se confrunta dezvoltarea de soft actuala. Ar fi de asteptat ca aceasta noua foame de noi aplicatii soft sa maturizeze industria softului. Insa rezultatele nu sunt prea incurajatoare : majoritatea proiectelor soft importante sufera intarzieri sufera intarzieri, isi depasesc bugetul, produc soft de slaba calitate sau, nu de putine ori esueaza lamentabil. Se estimeaza ca peste 80% din toate investitiile facute in soft se folosesc pentru intretinerea programelor vechi si nu pentru dezvoltarea unor programe noi.
Existenta unei crize soft a fost pentru prima data recunoscuta explicit in 1968, la o conferinta sponsorizata de NATO. Ca o prima concluzie a aparut ideea ca si dezvoltarea de soft trebuie realizata intr-o maniera inginereasca, idee ce a nascut sintagmele cunoscute Software Engineering sau mai nou Information Technology.
Rezultatele concrete ale acestei conferinte sau materializat in deplasarea centrului de greutate dinspre limbajele de programare catre elaborarea de metodologii si standarde de dezvoltare a softului.



Cu toate acestea, daca privim acum, dupa 30 de ani, rezultatele obtinute in dezvoltarea softului in maniera industriala sunt inca departe de progresele realizate in alte ramuri ingineresti precum microelectronica sau productia de automobile, ramuri industriale orientate pe productia de componente si asamblarea acestora in produse finite. In general, componentele considerate blocuri de constructie prefabricate si testate, produse si comercializate de cateva firme specializate, cu respectarea normelor si standardelor recunoscute (ISO,DIN), sunt asamblate de alte firme in produse finite(aparatura electrocasnica, audio-video, calculatoare, automobile, etc) care ajung pe piata la consumator.
Se pune problema transformari productie soft intr-un astfel de tipar al productiei si asamblarii componentelor standardizate. Progresele facute pana la mijlocul anilor ’90 sunt putin relevante: biblioteci de subprograme stintifice din Fortrand si C, serviciile oferite de sistemele de operare moderne, biblioteci de subprograme grafice sau pachete de comunicatii sunt exemple primare de astfel de astfel de componente soft reutilizabile, chiar daca ele sunt destul de departe de definita actuala a termenului. Pe la mijlocul anilor ’80, ingineria soft si-a pus mari sperante in programrea orientata pe obiecte (POO),considerata solutia ideala pentru rezolvarea crizei soft. Din pacate, asteptarile n-au fost confiramate: din ce in ce mai multi specialisti considera azi ca sperantele puse in POO nu s-au implinit, in special cand e vorba de dezvoltare programelor foarte mari, intretinerii lor dar mai ales in privinta reutilizari codului. Limbajele de programare orientate pe obiecte sunt complexe prin urmare curba de invantare este lunga; pe langa invantarea limbajului este necesara si familiarizarea cu ierarhiile de obiecte, proprii fiecarui mediu de dezvoltare, care cere un timp mult mai mare chiar si decat invatarea limbajului. Intr-o aplicatie orientata pe obiecte (vazuta ca o colectie structurata de obiecte ce comunica intre ele) obiectele sunt dependente de implementare altor obiecte , asadar se pot conecta doar la obiectele prevazute in etapa de proiectare a aplicatiei.
Incercare de a rezolva toate aceste probleme a dus la aparitia conceptului programarii orintate pe component(POC). Softul bazat pe componente inseaman o compunere(asamblare) a componentelor, unele dintre ele componente standard, iar altele componente specializate. Componentele sunt obiecte de sine statatoare care se pot integra si functiona intre-aplicatii, inter-retele si inter-sisteme de operare.
 O componenta are o interfata bine precizata prin care isi expune functionalitatea, este independenta de sistemul care o foloseste, serviciile ei putand fi apelate intro maniera transparenta si independenta de sistemul de operare sau mediu de programare.
Succesul industriei componentelor nu poate fi stabilit decat de piata. Piata stabileste succesul sau falimentul unei firme ce produce componente soft, in functie de calitatea serviciilor oferite de aceasta si de usurinta cu care componentele se asambleaza in aplicatii.


Situatia industrie de software in Romania

In Romania se cheltuie aproape de trei ori mai putin  decat in Bulgaria pentru software si servicii IT. Prima  carenta a pietei de tehnologia informatiei romanesti este lipsa datelor statistice oficiale. IDC (International Data Corporation), unul dintre cele mai prestigioase institute americane de masurare a pietei, a realizat in ultimii ani cateva evaluari ale pietei Romanesti. De asemenea, specialistii care lucreaza in domeniu au  incercat  sa  culeaga  date  despre  piata IT romaneasca.  Aceste  date,  insa  nu  sunt  foarte  precise. In 1997, odata cu conceperea  Strategiei  Nationale  pentru  Societatea Informationala a revenit in Comisiei  Nationale  de Statistica demararea unui proiect de masurare a pietei de  Tehnologia Informatiei. Din pacate, acest proiect a avut o soarta similara cu  Strategia (care, desi a fost adoptata de guvern in februarie 1998, a ramas litera moarta), adica nu s-a demarat culegerea de date in acest sens. Conform datelor IDC, in 1996, volumul cheltuielilor de TI era mult mai mic, comparativ cu alte tari foste socialiste (denumite pe scurt Europa Centrala si de Est.


TARA    VOLUM CHELTUIELI IT
(milioane $)    POPULATIE
(milioane)    CHELTUIEL IT
($/cap de locuitor)
Rusia    2600    148    17,5
Polonia    1280    38    33,7
Cehia    1280    10    124,3
Ungaria    720    10    69,2
Slovenia    216    2    108
Romania    144    23    6,3
Bulgaria    97    9    10,8

Romania are cele mai scazute cheltuieli pe cap de locuitor, din  regiune. Tot conform datelor IDC, din acest volum de cheltuieli, cheltuielile pe software  si  servicii aferente sunt prezentate in tabelul urmator (pe coloana fiecarei  tari  este  trecut  procentul  din totalul cheltuielilor respectivei tari):

Dupa   cum   se   vede,   in  1996,  in  Comunitatea  Europeana,  volumul cheltuielilor  software  si servicii reprezenta in medie 53.5%, iar estimarile pentru  1998  indica  depasirea  pragului  de  55%.  E  un  semn  deosebit  al imaturitatii  pietei  TI  romanesti, in care cheltuielile software si servicii reprezinta  doar  12,5% din totalul cheltuielilor TI, aproape jumatate fata de Bulgaria.
Si asta in conditiile in care majoritatea studiilor realizate de expertii  occidentali  indica  de  cativa  ani conducatorilor Romaniei ca unul dintre  putinele domenii in care tara ar putea avea sanse reale de succes este cel al software-ului. Piata  romaneasca  este,  inca, imatura. Ea este dominata, ca si volum al vanzarilor,  de  administratia  publica. Aceasta (in special, prin proiecte de finantare  straina, fie ca e vorba de Banca Mondiala sau Comunitatea Europeana sau  altele)  este  principalul client al pietei, cu peste 50% din achizitiile software. Asadar,  nu  numai  piata  de  software,  ci  in  general  de  tehnologia informatiei  este  una  din  cele  mai scazute printre tarile foste comuniste.

Prin  urmare,  in  Romania  nu  se cheltuie nici macar un dolar pe cap de locuitor  pentru  software  si  servicii, adica de trei ori mai putin decat in Bulgaria  si  aproape  de  40 de ori mai putin decat in alta tara vecina noua,Ungaria.
Ritmul  de  crestere  in Romania al pietei de PC-uri, de exemplu, este mai mic decat  cel  al regiunii. rata de crestere medie a tarilor din Europa, Orientul Apropiat  si Africa in 1998 este de 26% in timp ce in Romania a fost de 15% in 1997  si  a  mai scazut in 1998. Aceasta in conditiile in care Romania are una dintre cele mai slabe dotari cu PC-uri din Europa. Daca ritmul de instalari de PC-uri este de circa 60.000/an, iar baza instalata era cam de 300.000 in 1996, putem estima ca numarul total a ajuns la 500.000.
  



1   In  1998,  cam  25%  din  volumul PC-urilor vandute a fost catre persoane particulare,  in  ciuda  saraciei din ce in ce mai accentuate, o foarte buna dovada ca tinerii, copii, in general, sunt un factor de presiune puternic asupra  celor  care  iau  decizii.  De asemenea, 20-25% dintre noile accese la Internet, apartin tot persoanelor fizice. Nu  acelasi lucru se poate spune despre achizitiile de software utilizate ilegal  pe  calculatoarele  de  acasa  fiind mult mai mare decat pe cele de la birou. Probabil  rata  pirateriei  pe  calculatoarele personale se apropie de 100%.  Pe  de alta parte, aceasta diferenta nu este specifica Roamaniei. Ea se regaseste in toate tarile dezvoltate.
Dupa unele estimari in Romania exista peste 200 de intreprinderi care  dezvolta software. Toate intra in gama intreprinderilor mici si mijlocii si  sunt  repartizate  in  intreaga  tara.  Evident,  cele  mai  multe sunt  in Bucuresti.  Tot  aici  se  gasesc  si cele mai numeroase companii puternice in domeniu.Unele  dintre  aceste societati au un profil mai divers, de multe ori ele actionand  ca  un integrator pentru clientii lor, oferindu-le solutia completa hardware si software. Exista un numar destul de scazut de inreprinderi care au ca  activitate  dominanta  (majoritara  in  cifra  de  afaceri)  productia  si serviciile  software.  Cele  mai  multe dintre societati au sub 10 specialisti software.
     Numarul inteprinderilor care au peste 50 de specialisti software este sub 10  si cu exceptia Alcatel Network Systems din Timisoara, toate celelalte sunt in Bucuresti.
 Industria  de software pare sa fie un domeniu cu un potential deosebit in Romania,  dezvoltarea  ei  fiind  din ce mai accentuata. Evident, industria de software  aste una din cele care se lanseaza, pe fondul unei caderi generale a economiei romanesti. Pentru a-i asigura o dezvoltare accelerata, in decembrie 1998
     Preturile  produselor  software  sunt  comparabile  cu cele de pe pietele europene.  Produsele  romanesti  sunt,  in  general,  mai  ieftine  decat cele similare  straine, explicatia constand in primul rand in posibilitatea mare de a decide pretul aici. Toate  produsele  software sunt incarcate dintr-un foc cu taxa de valoare adaugata  ed  22%.  Produsele  starine  (care  domina  piata)  au  inclusa  si suprrataxa  vamala  de  4%.  O buna parte din produsele software importate sunt "ingreunate", dintr-o defectuoasa formulare a legii, de taxa de redeventa care este de 20%. Asadar,  in  cazul  cel  mai  fericit,  din valoarea platita pe un produs software  absolut  necesar  cum  este  de  exemplu sistemul de operare, taxele platite  statului  reprezinta  sub 30%. In cazul nefericit, insa, taxele catre stat dubleaza de fapt, preturile produselor software.
  Spre deosebire de Slovenia, de exemplu, unde suma taxelor de stat incluse in pretul unui produs software nu depaseste 3%.
   In  general,  guvernul  Romaniei  nu  a  acordat  nici o atentie speciala domeniului,  in  sensul  incurajarii  lui  prin  scheme  fiscale  stimulative.
Dimpotriva,  a  aplicat  si intreprinderilor care actioneaza in domeniu aceeasi reteta:  infranarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, fara nici o deosebire.
O  foarte  buna  reprezentare  o  au  antivirusii  realizati  in  Romania (AspVirin  realizat  de Sumi Development din Cluj, AVX realizat de Softwin din Bucuresti  si  RAV  realizat  de GeCAD din Bucuresti). Concurenta puternica in domeniu  demonstreaza  ca aceasta este una din caile cele mai sigure prin care firmele  romanesti  pot  ajunge  se  realizeze produse software competitive la nivel mondial.
     Dar  numarul  cel  mai  mare  de  produse originale il reprezinta cele de gestiunea  intreprinderilor.  In  general,  aceste produse sunt insotite si de servicii  de  configurare, implementare, dezvoltari specifice etc. Acesta este principalul  segment  de  produse  dezvoltate  de  intreprinderile de software romanesti,  lucru  normal  de  altfel, acesta fiind segmentul de piata cel mai interesant,  cu  cererea  cea  mai mare. Dintre numeroasele firme care dezvolta   asemenea   produse   software:   Advanced  Technology  Research  din Targoviste,  Coltronix Bucuresti, EWIR Bucuresti, Hamor Soft din Sf. Gheorghe, Milenium din Sibiu, Romsys, Softwin, Siveco Romania din Bucuresti.
     Domeniul  solutiilor  din  domeniul  bancar  este si el populat cu oferte romanesti: Fiba Software sau JVMTehnologic din Bucuresti. Firmele  romanesti au dezvoltat si produse de gestiune a unor procese sau echipamente  industriale,  printre care enumeram companiile AsTechSolutions cu solutii  de  masurare  virtuala  sau SIS cu intefete, inclusiv software pentru echipamente de proces.
Multe firme de software romanesti, specializate in export,au fost implicate in proiecte an 2000 pentru pietele occidentale. De exemplu: Kepler Prodimpex Bucuresti si Simbolic Cluj.
     De  asemenea,  exista  numeroase produse romanesti multimedia, cum sunt: biblioteca  culturala  nationala  virtuala,  o linie de produse despre Romania realizate  de  ITC  Bucuresti,  despre Maramures de Multinet din Baia Mare sau sistemul   de  orientare  geografica  in  Bucuresti,  realizat  de  Neuron  din Bucuresti.
     Ministerul  Educatie Nationale a inceput de curand sa certifice produsele educationale: cele de initiere in folosirea  calculatorului  realizat  de  Softwin sau de utilizare a Windows de Autocom  din  Timisoara.  Asadar,  si  din aceasta sumara enumerare, reiese ca piata  produselor de software romanesti creste incomparabil mai mult in raport cu "cresterea" volumului pietei TI.







Modalitati de sustinere a productiei autohtone de software

Realizarea unei infrastructuri informationale trebuie sa fie o prioritate strategica a guvernului care sa duca la  creere cadrului legislativ, fiscal si administrativ stimulativ pentru firme, informatizarea administratiei de stat prin  introducerea documentelor informatice, formarea unui numar mult mai mare de specialisti in domeniu prin cresterea  numarului de locuri la institutiile de invatamant de specialitate. Toate acestea si multe altele au fost de fapt obiectivele Comisiei care a realizat in ’97 strategia nationala de informatizare. Realizarea lor a ramas in general pe hartie si nu a fost sustinuta nici macar de legile si actele normative aparute dupa acea.
 O  problema  majora in Romania este rata pirateriei produselor software. Conform datelor BSA (Business Software Alliance) in Romania, rata pirateriei a scazut  de la 93% in 1997 la 84% in 1998. Acest nivel de piraterie este, insa, comparabil cu al tarilor situate cam la acelasi nivel cu noi: Bulgaria, Rusia. O scadere chiar si cu cateva procente poate insemna o crestere semnificativa a cifrei de afaceri.
In tarile dezvoltate, rata pirateriei se situeaza undeva sub 30-40%. Tinand  cont,  de  exemplu, ca nici un PC nu functioneaza practic fara un sistem  de  operare,  valoric, pirateria are cote extrem de inalte in Romania.
Specific  tarilor  ca  Romania  este  rata  ridicata  a  pirateriei  in cadrul persoanelor juridice si cu deosebire al societatilor comerciale. In cei aproape trei ani de la aparitia Legii dreptului de autor s-au facut cativa pasi inainte pentru protectia produselor software.Cu toate aceste un studiu efectuat de BSA (Business Software Alliance) releva ca pierderile datorate achizitionarii pe cai nelegale se ridica la aproximativ 15 milioane de dolari.
  Impunerea produselor software romanesti cere o crestere a calitatii produselor. Dupa 1990 a existat o explozie de aplicatii insailate, scrise de diverse persoane in majoritate cazurilor chiar fara a avea o pregatire de specialitate si fara sa respecte etapele elementare in dezvoltarea unui program. Firme mari (chiar banci) au fost atrase de preturile mici ale acestor programe si au investit in ele. Problemele legate de anul 2000 se datoreaza si acestor programe  pentru care nu exista documentatie iar autorii lor sunt necunoscuti. Concurenta acestora n-a fost un semn bun pentru industria software. O  masura  a  maturitatii  procesului  de asigurare a calitatii e data de certificarea  ISO  9000.  Prima societate software din Romania certificata ISO 9001, a  fost  societatea  franco-romana Kepler, urmata imediat de societatea romaneasca  Softwin. Alte cateva societati de software au inceput procesul de constructie  a sistemelor proprii de asigurare a calitatii, iar unele sunt deja angrenate in procesul de certificare. In  India,  de  exemplu,  un  model  pentru  intreaga  lume de dezvoltare spectaculoasa  a industriei software, sunt certificate peste 60 de companii de software.  Modelul ISO 9000 este recunoscut in Europa, constituindu-se intr-un solid  argument  de  marketing  al serviciilor software. In SUA, sunt folosite alte  modele  decat  ISO.  Este vorba in primul rand de indicele SEI (Software Engineering  Institute).  Softwin,  de  exemplu,  se  situeaza pe scara SEI la treapta  3 din 5 (in lume, existand doar trei organizatii certificate ca fiind pe  treapta  5,  sub  o  suta  fiind  pe  treapta  4  si cateva mii pe treapta urmatoare).
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica