referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Sud Est si Alpi - Coasta de Azour

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Gruparea acestora se reflectă în anumite caracteristici de potenţial şi specific în desfăşurarea formelor de turism. Ea pune în evidenţă 2 zone distincte - Delta Dunării şi Litoralul la care se adaugă o axa turistica (Cernavodă-Constanţa) şi mai multe centre cu însemnatate turistică diferită...

Varianta Printabila 


1    
Analiza comparativa a activitatilor turistice din
regiunea Sud Est si regiunea Alpi - Coasta de Azur

1.    Introducere
Turismul a devenit un serviciu extrem de dinamic, ce trebuie să se adapteze schimbărilor mediului economic, modificării comportamentului şi cerinţelor consumatorilor, schimbărilor structurale ale economiei şi ocupării forţei de muncă şi, nu n ultimul rnd, perspectivei integrării europene.
După schimbările majore ce au marcat economia mondială n anul 1989, industria turismului a fost marcată de o puternică internaţionalizare şi globalizare a pieţelor. Pe de o parte au apărut numeroşi competitori, iar pe de altă parte vechile firme locale, regionale ori s-au desfiinţat, ori s-au transformat n agenţii transnaţionale. Schimbarea relaţiilor de piaţă, de la economia planificată la cea liberă, a condus la redistribuirea fluxurilor turistice.
Sistemul informaţional turistic format după privatizarea ramurii ncepe să fie identificat cu un mijloc de echilibrare a cererii şi a ofertei de astfel de servicii. Competiţia pe această piaţă este de forma monopolistică, cu mulţi ofertanţi şi cumpărători de servicii turistice de toate tipurile. De asemenea relaţiile de competiţie au tendinţă ascendentă datorită abilităţii operatorilor din turism de a asimila şi dezvolta căi inovatoare de răspuns la dinamica mediului nconjurător, la noile paradigme din procesul integrării europene .
Turismul este una din ramurile economiei naţionale care ocupă o poziţie strategică prin contribuţia sa la formarea şi mărimea PIB-ului. Acesta include acele activităţi producătoare de servicii care sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum ale turiştilor.
n perspectiva evoluţiei şi dezvoltării viitoare a turismului n Romnia este necesar să se ţină seama de o serie de factori, dintre care, demni de menţionat sunt: factorii economici, organizatorici, tehnici, demografici, psihologici şi de civilizaţie, precum şi politici.
Am ales aceste 2 regiuni datorită aportului pe care l au n vederea activităţilor turistice redate de litoralul maritim din apropierea acestora, n cazul de faţă pentru Regiunea de Sud-Est (Romnia) fiind vorba de litoralul Mării Negre iar pentru Regiunea Alpi - Coasta de Azur, litoralul Mării Mediterane.
Un factor asupra activităţilor turistice dintre cele 2 zone este că n afara activităţii turistice de tip litoral, determină şi diferenţieri n alte tipuri de turism care se pot practica n regiune, n cazul Regiunii Sud-Est fiind vorba de agroturism si turism de vnătoare şi pescuit ct şi de ecoturism date de prezenţa fluviului Dunării şi a rezervatiei floristice şi faunistice Delta Dunării, iar pentru regiunea franceză turismul balneo-montan şi sportiv dat de faptul existenţei la est a unei subunităţi a Alpilor Francezi. Aceste tipuri de turism nu se regăsesc n ambele regiuni de aceea activităţile turistice interprinse n regiune determină şi fluxul de turişti interesaţi. Dar datorită climatului, a condiţiilor economice ct şi a investiţiilor şi promovării făcute, Regiunea Alpi-Coasta de Azur se determină printre principalele nuclee turistice din Europa faţă de Regiunea Sud-Est a Romniei. Cu toate că renumele rezervatiei Delta Dunării unică n Europa  şi a litoralului Mării Negre nu reuşeşte să se impună ca zonă prioritară n atragerea unui circulaţii de factor major al turiştilor.

2.    Localizare şi locul in ierarhia regională
    Regiunea Sud-Est este situată n partea de sud-est a Romniei, acoperind 35.762 km sau 15 % din suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale Romniei.
    Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, cmpia Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginit la est de ntreg litoralul romnesc al Mării Negre. Preponderent este nsă relieful de cmpie, cu specific climatic continental.
    n 2005, Regiunea avea o populaţie de 2.846.379 locuitori, reprezentnd 13,1 % din populaţia ţării; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ţară (90,7 loc/kmp), cea mai mare densitate a populaţiei fiind n judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu acelaşi nume, iar cea mai mică, n judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt mai puţin propice.
    Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei n oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa.
    Reţeaua de localităţi a regiunii Sud Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau municipii) şi 1.447 de sate (organizate n 354 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (307.447 locuitori), urmat de Galaţi (298.941 locuitori), Brăila (locuitori), Buzău (137.161 locuitori), Focşani (101.294 locuitori) si Tulcea (92.676 locuitori).

3.    Potenţialul turistic: natural şi antropic
n regiunea de Sud-Est (Romnia), obiectivele turistice sunt concentrate n oraşe şi n mai multe aşezări rurale nşirate n valea Dunării, pe grindurile din Delta Dunării, pe litoral sau n cele din lungul drumurilor principale care străbat Dobrogea.
Gruparea acestora se reflectă n anumite caracteristici de potenţial şi specific n desfăşurarea formelor de turism. Ea pune n evidenţă 2 zone distincte - Delta Dunării şi Litoralul la care se adaugă o axa turistica (Cernavodă-Constanţa) şi mai multe centre cu nsemnatate turistică diferită.
Zona Delta Dunării ocupă o suprafaţă de peste 254.000 ha, fiind cuprinsă ntre prima bifurcaţie a Dunării (la Pătlageanca, ceatalul Chiliei), braţele Dunării şi ţărmul Mării Negre. Delta propriu-zisă mpreună cu Complexul lagunar Razim şi lunca Dunării n aval de Isaccea formează Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, o regiune protejată, n care activităţile antropice sunt strict controlate.
Peisajul natural cu valoare turistică este dominat de lacurile şi lumea vegetală şi animală ce caracterizează aceste unităţi acvatice. Potenţialul natural este ntregit de prezenţa unei ihtiofaune bogate şi variate formată din diferite specii de peşti (crap, şalău, somn, cegă, scrumbie de Dunare, sturioni; acvifauna este formată din 300 de specii din care peste 80 cuibăresc n zona Deltei Dunării.  
Alte obiective naturale sunt date de peisajele premontane şi montane de la Curbura Carpaţilor din judeţele Vrancea şi Buzău unde se desfăşoară activităţi legate de turismul montan.
Potenţialul antropic este reprezentat prin obiectivele aflate n oraşele Tulcea, Sulina şi n satele din Deltă sau din lungul braţului Sfntu Gheorghe. Localităţile rurale cu importanţă turistică n Deltă sunt: Chilia Veche, Letea (agroturism, centru piscicol şi de vnătoare), C.A. Rosetti; iar in lungul braţului Sf. Gheorghe: Mahmudia, Maliuc, Crişan, Murighiol, Caraorman.  
Zona litoralului se compune din 2 sectoare distincte: litoralul situat la nord de Capul Midia cu caracter de cmpie, plaje, grinduri şi cuvete lacustre şi litoralul nalt cu faleză ntre 2-15 m, sculptată n depozite leossoide şi n placă de calcar, fragmentat local de văi tributare mării şi transformate n limane maritime (Techirghiol, Tătlăgeac, Mangalia) aflat la sud de acest cap.
Potenţialul natural este legat de plajele cu caracter balneoclimatic şi apele mineralizate asociate cu nămolul terapeutic cu caracter balneomarin.
Apele de adncime mineralizate şi mezotermale sunt valorificate la Mangalia, Venus, Neptun; apele sărate şi nămolul din lacul Techirghiol sunt utilizate mai ales la Eforie şi Techirghiol; n  ultimele decenii, la Mangalia, sunt valorificate apele sulfuroase din izvoare şi nămolul din mlaştina de la nord de Saturn.
Potenţialul antropic al litoralului este la fel de important n ambele regiuni deoarece cadrul natural este legat de obiectivele istorice, cultural-artistice, arhitectonice; concentrate n oraşe dar şi n unele staţiuni, astfel pentru regiunea de Sud-Est fiind vorba despre  Constanţa, Agigea Eforie, Techirghiol, Tuzla, Costineşti, Mangalia, Mamaia, Năvodari, Histria, iar pentru regiunea franceză, Marsilia, Toulon şi Nisa. Principalele porturi ale celor 2 regiuni sunt Constanţa şi Marsilia.
n Constanta cele mai importante obiective turistice sunt: faleza (amenajarea a nceput n 1906 şi s-a terminat n 1909), Statuia lui M. Eminescu (ridicată n 1930 pe un soclu de 3 m, opera lui Oscar Han), Monumentul marinarilor, Grupul sculptural Pescarii (executat n calcar n anii 1960-1970), Cazinoul (edificiu construit ntre 1904-1909, este o combinaţie de stiluri arhitectonice), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (amplasat n Piaţa Ovidiu n clădirea fostei primării ntre 1911-1921), Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, Muzeul Militar Central, Muzeul de Artă şi de sculptură Ion Jalea, Geamia Hunchiar, Biserica elenă, Monumentul Casa Genoveză, Biserica romano-catolică, Catedrala ortodoxă (1894-1895) ce impresionează prin dimensiune, Termele Romane, Edificiul Roman cu mozaic cu ziduri groase de piatră şi cărămidă legate cu mortar, Muzeul mării – cu exponate n flora şi fauna specifică Mării Negre, Muzeul de Artă, Moscheea Mare - pe faleză, construit (1904-1909) n stil Seccession, cu interior foarte somptuos, Farul genovez datnd din anul 1300, Farul nou de 58 m, construit n 1960, Portul turistic „Tomis”, statuia lui Anghel Saligny, Muzeul Marinei Romne, Apeductele, Mormntul pictta, Plaja Modern cu o lungime de 600 m.
Axa turistică Constanţa-Cernavodă, nsoteşte valea Carasu relativ prin centrul Dobrogei. S-a impus datorită căilor de comunicaţie directe dintre litoral şi Bucureşti dar şi a canalului Dunăre-Agigea şi mai multor localităţi cu rezonanţă istorică şi economică. ntre acestea sunt: Cernavodă, Medgidia, Basarabi.
n interiorul regiunii există o serie de centre turistice izolate cele mai importante fiind Adamclisi cu Monumentul Tropaeum Traiani (sec. II d. Hr.), Altarul funerar; Babadag, mormntul lui Geamia Ali-Gazi Paşa; mormntul lui Baba Sari Saltuk Dede; Casa Panaghia de lngă geamie ce adăposteşte expoziţia de obiecte de artă orientală; rezervaţia naturală Pădurea Babadag; poiana cu monumente sculptate n calcar; tabara şcolară; nsemnat centru turistic. Complexul natural de la Cheia, situat n bazinul rului Casimcea, la 7 km N de loc. Trgusor, Cerna, Horia.
Alte obiective turistice se mai remarcă oraşele din N si NV regiunii cum sunt localităţile Focşani, Buzău, Tecuci, Galaţi, Mărăşeşti.
n regiunea franceza Alpi/Coasta de Azur ca şi n regiunea Sud-Est Romnia, potenţialul turistic este cel natural determinată de o zonă turstică de litoral cu funcţie balneoclimatică redată de Coasta de Azur care se află cuprinsă din punct de vedere administrativ n regiunea Provence-Alpes-Cte d'Azur şi este mpărţită la rndul ei n şase departamente. Marele atu al acestei regiuni a fost dintotdeauna cadrul natural de o frumuseţe spectaculoasă. Munţii Alpi se prăbuşesc practic n mare, crend astfel o mulţime de golfuleţe sau faleze de o frumusete aproape paradiziacă. Regiunea a cunoscut o dezvoltare turistică extrem de timpurie.
Familiile nobile sau cele ale burgheziei italiene, franceze, germane sau ruse veneau aici n perioada antebelică. Nisa, Marsilia si Cannes erau localităţi destinate luxului. Dupa cel de-al doilea război mondial, investiţiile majore n turism, precum şi o strategie axată pe diversitate au dus la lărgirea segmentului turistic. Nisa, precum şi multe alte staţiuni de pe coasta franceză de sud, au o ofertă hotelieră extrem de diversificată, care permite şederea şi cu un buget mediu sau mic.
Regiunea Alpi/Costa de Azur duce lipsă de activtăţii legate de sporturi de vnătoare şi pescuit specifică zonei de luncă şi deltă cum dispune regiunea Sud-Est Romnia, totuşi activităţi legate de pescuit se practică din plin pe toată coasta mediterană. Faţă de regiunea romneasca, Alpi/Coasta de Azur dispune şi de prezenţa unei unităţi de relief montan dat de o subunitate a Alpilor Francezi, subunitate de care dispune şi statul vecin Monaco.
Activităţile turistice practicate n această regiune n afara celui balneoclimatic de litoral este reprezentat de turismul de lux (Nice, Cannes), turismul cultural-istoric (Marsilia, Toulone, Avignon).
Printre obiectivele potenţialului antropic, se enumeră oraşul Toulone, cu centrul istoric-cultural, Muzeul Toulone, cu o colecţie de artă şi istorie naturală şi Muzeul Marinei, de amintit că Toulone este importantă bază navală a flotei de pe Marea Mediterana a Franţei.
Cannes este un oraş la cca 50 km vest de Nisa, pe malul Mării Mediterane. Are cca. 70 mii de locuitori. Este una din cele mai renumite staţiuni de pe Coasta de Azur. La Cannes se organizează anual Festivalul Internaţional de Film de la Cannes. Printre obiectivele turistice majore ale oraşului se numără cheiul la Croisette, muzeul Castre (n incinta castelului medieval), bastionul Sainte Marguerite (sec. XI, locul ntemniţării "Măştii de Fier"), mănăstirea Saint Honorat (sec. IV, situată pe insula cu acelaşi nume) ş.a..

Nisa este un important centru turistic şi staţiune balneară, fiind supranumită "capitala Coastei de Azur".
Printre principalele obiective turistice se numără Muzeul Matisse, Muzeul de Arte (situat n Palatul Koţebu), palatul-muzeu Massena (sec. XVIII-XIX), oraşul vechi cu palatul-muzeu Lascaris (sec.XVII) şi catedrala Saint Reparat (sec. XVII), grădina şi ruinele castelului (sec. XI-XVII), ruinele oraşului roman Cimenelum (inclusiv amfiteatrul roman din sec. I-II), mănăstirea franciscană din Cimiez (sec. XIII-XVII) cu un superb rozariu, grădina botanică Phoenix cu cea mai mare seră din Europa, teatrul de operă (sec. XIX), catedrala ortodoxă rusă (sec.XIX) ş.a.
Saint-Tropez este un oraş n Franţa, n departamentul Var, pe ţărmul Mării Mediterane. Are cca. 6 mii de locuitori. Este una din cele mai renumite staţiuni de pe Coasta de Azur. La Saint-Tropez se află muzeul Annonciade cu una din cele mai bogate colecţii de tablouri ale impresioniştilor francezi.
 Marsilia, atracţiile turistice sunt redate de Notre Dame de la Garde (basilică din secolul 19), Chateau d’If (devenită celebra prin legenda Contelul de Monte Cristo), Gara Saint-Charles, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase din Franţa, abatia Saint Victor, una dintre cele mai vechi lăcaşuri creştine din Franţa, Le Zenith-Dome  una dintre cele mai noi clădiri din Marsilia, portul vechi, principalul port al orasului, păzit de două forturi (Fort St Nicolas and Fort Saint Jean), Muzeul Marinei (vizitatorii au ocazia de a afla mai multe despre rolul jucat de comerţul maritim n istoria Marsiliei), Arcul de Triumf (se află la intrarea n oraş).

4.    Accesibilitate turistică: infrastructura de transport


1 Cuprinde o reţea densă de drumuri care străbate regiunea n toate direcţiile, cteva nsă impunndu-se ca axe rutiere, feroviare, navale. n acest sens sunt şoselele modernizate care leagă cele mai nsemnătate centre şi localităţi turistice; Bucureşti-Podul Giurgeni-Hrşova-Topolog-Tulcea cu ramificaţii spre Măcin, Babadag şi Constanţa; Bucureşti-Cernavodă-Constanţa din care se desprind artere către Mangalia, Tulcea, Medgidia şi Negru Vodă, drumul E85 Bucureşti-Buzău-Rmnicu Sărat ce se continuă de-a lungul văii Siretului către N Moldovei pnă la Suceava. Din Constanţa radial se desfăşoară şi alte drumuri cu grade variate de modernizare.
Regiunea are 4 căi ferate principale: Cernavodă spre Mangalia  ce vine de la Bucureşti care se ntretaie cu cea de la Negru Vodă-Medgidia-Tulcea, Buzău-Rmnicu Sărat – Focşani cu legătura dinspre Ploieşti, ce continuă de-a lungul axei văii Siretului pnă la Paşcani, şi o o axă feroviara ce se ntretaie n localitatea Focşani şi se continuă spre Tecuci cu legătură spre Galaţi sau spre nord, către Brlad.
Căile navigabile sunt pe Dunăre, n deltă şi local n sectorul litoral (agrement). Sunt 3 aeroporturi M. Kogălniceanu (Constanţa) (cu caracter internaţional), Galaţi-Brăila şi Tulcea.
Faţă de regiunea Sud-Est Romnia, regiunea franceză dispune de o infrastructură de transport mult mai dezvoltată şi bine pusă la punct, avnd multe autostrazi cu diferite legături spre interiorul sau spre orice altă direcţie din Franţa. Regiunea romneasca dispune actual doar de 2 autostrăzi Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Rmnicu Sărat-Focşani (E85) şi  Bucureşti-Constanţa denumită şi “Autostrada Soarelui”, construită cu greu pe baza fondurilor europene.
Pe Coasta de Azur, cunoscută şi sub numele de Riviera Franceză, se poate ajunge n nenumărate feluri, ncepnd cu nesfrşitele circuite turistice şi terminnd cu autoturismul personal, cea mai convenabilă variantă din punctul de vedere al mobilităţii. Legătura perfectă pentru cei care nu pleacă de acasă cu maşina este aeroportul din Toulone, Marsilia, Nisa, o adevarată experienţă n sine, datorită amplasării pistei pe o mică peninsulă. Pe şosea, accesul se face pe originala Autoroute du Soleil, preferabil fiind ca, n momentul n care apropierea de mare este convenabilă, sa fie abandonată pentru şoselele locale, mai nguste, nsă mult mai generoase cu peisajele. De altfel, autorităţile au ales o soluţie costisitoare, dar productivă, astfel că de-a lungul muntelui se ntind trei şosele paralele, accesul catre punctele de interes fiind extrem de facil.

5.    Amenajari turistice

Amenajările pentru desfăşurarea diverselor activităţi de turism deşi s-au amplificat n ultimele 2 decenii au un grad variat de modernizare şi repartiţie neuniformă (dominant pe litoral şi n Tulcea, apoi n mai multe localităţi dispersate şi locuri de popas).
Baza tehnico-materială a turismului este bine reprezentată judeţul Constanţa ocupă locul 1 pe ţară la numarul de locuri de cazare) dar inegal repartizată n teritoriu. n Delta Dunării n prezent există aproape 2.000 de locuri de cazare din care aproape jumătate sunt n Tulcea cu o pondere mai mare n unităţile hoteliere de 2-3 stele.
Există şi bacuri plutitoare ct şi cantoanele construite de RBDD  pentru  supravegherea ecologică şi informare situate n general n preajma zonelor protejate, la Sf. Gheorghe, Portiţa, Pădurea Caraorman, Letea, Maliuc, Crişan, Pardina, Mahmudia, Gorgova, Uzlina şi Roşca-Buhaiova.
n deltă, reţeaua unităţilor de alimentaţie publică este slab dezvoltat, aici sunt specifice cherhanalele (unele amenajate ca pensiuni). Aici se pot servi mncăruri pescăreşti (Chilia Veche, Periprava, Tatanir, Mila 23, Gorgova, Periteasca şi şalupe rapide utilizate de un grup restrns de turişti.
Pe litoral au fost realizate n mai multe etape o reţea cu capacitate de cazare bogată, care are  un grad de dotare variat (de la o stea la cinci stele). Din punct de vedere al confortului se remarcă staţiunile Mamaia şi Neptun-Olimp, la pol opus fiind Vama Veche şi 2 Mai, n acestea din urmă dezvoltndu-se cazarea n pensiuni, campinguri, la particulari
n regiunea Alpi/Coasta de Azur pe ntreaga coastă ce formează Riviera (120 km),  găzduieşte aproape orice formă de distracţie, toată gama de hoteluri, moteluri şi campinguri, inclusiv 40 de kilometri de plaje, unele mai puţin prietenoase, acoperite cu pietre, dar şi suficient nisip. Există nu mai puţin de 150 de plaje private, care aparţin hotelurilor, firmelor de turism, dar şi cu destinaţie exclusiv particulară. Zecile de localităţi, ntre care stau n rndul nti Nisa, Cannes şi Saint Tropez, s-au dezvoltat n primul rnd n jurul golfurilor create de ntlnirea Alpilor cu Marea Tireniană, parte a Mediteranei, majoritatea staţiunilor şi localităţilor oferind astfel turiştilor imagini unice, cu versanţi abrupti pe de-o parte, pe coastele cărora localnicii şi-au ridicat vilele, şi intinderi de ape de cealaltă parte, pe valurile cărora se ntlnesc yachturile, bărcile pescarilor şi navele de croazieră.
Renumită pentru numeroasele reşedinţe ale vedetelor, Nisa mparte atmosfera de oraş modern cu aceea de staţiune turistica, centrul de atracţie fiind renumita Promenade des Anglais, strada care se ntinde de-a lungul falezei, avnd aliniate pe latura sa nordică hoteluri faimoase: Sheraton, Excelsior sau Negresco. nsă Nisa nu este nici pe departe o staţiune exclusiv pentru miliardari, hotelurile de două stele, berăriile şi terasele accesibile fiind disponibile la tot pasul. Plaja oraşului nu este una primitoare, dacă prezenţa pietrelor este considerata un impediment. Totusi, cei care vor să se bucure de celebritatea soarelui de Nisa recurg la practicele şezlonguri ori utilizează spaţiile special amenajate pe promontorii de beton.
n regiunea Alpi/Coasta de Azur numărul locurilor de cazare nregistra un număr de peste 100 de locuri la 1000 de vizitatori , indiferent de tipul de confort al structurilor de cazare n 2007 existau cca. 530.000 de locuri dintre care 130.000 de locuri erau date de hoteluri iar restul de 400.000 se puteau găsi n alte structur de primire turistică.
Referitor la cealaltă regiune şi anume Sud-Est Romnia la nivelul anului 2006 (INS) structurile de primire turistică totaliza un număr de 988 de unităţi de cazare n judetul Constanţa, judeţ care concentrează de fapt şi cea mai mare densitate a numărului de turişti din regiune, urmnd apoi celelalte judeţe, Tulcea cu 148 de unităţi, datorită potenţialul legat de zona turistică a Rezervaţiei faunistice Delta Dunării unică n Europa, Buzău şi Vrancea datorită potenţialului turistic montan  şi activităţilor turistice aferente acestuia cu un numar de 55 şi respectiv 42 de unităţi de cazare, iar pe ultimele locuri nregistrndu-se judeţele Brăila şi Galaţi cu 24 şi respectiv 21 de unităţi.
n ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică tot n această regiune conform dateor INS (2006), judeţul Constanţa şi Tulcea ocupau cele mari rate al numărului de locuri n existenţă şi n funcţiune, cu cifre estimate la 122.671 de locuri n existenţă şi 10.479  de locuri n funcţiune n jud. Constanţa, şi 4.276 de locuri n existenţă şi 578 n funcţiune n judeţul Tulcea. Următoarele date se referă la judeţele Brăila şi Buzău cu 2.065 şi 2.106 de locuri n existenţă si 582 şi 754 n funcţiune, ct şi judeţele  Vrancea şi Galaţi  cu 1.990 şi 1.452 de locuri n existenţă şi 460 şi 578 de locuri n funcţiune.

6.    Fluxuri turistice

    Activitatea turistică n Regiunea Sud- Est Romnia, la nivelul anului 2006, conform datelor emise de INS nregistra un flux de 4.116.000 de nnoptări şi 807.000 de sosiri pe litoralul romnesc, depăşind cu mult celelalte zone şi regiuni turistice din Romnia, cum sunt regiunea Bucovina-Maramureş, Delta Dunării sau a zonei montane Văii Prahovei.
    Un top al celorlalte judeţe din regiune este dat de jud. Brăila şi Tulcea cu un număr de cca. 59.000 şi 55.000 de sosiri şi 249.000 şi respectiv 141.000 de nnoptări, jud. Buzău, Galaţi 62.000 de sosiri şi 166.000, 117.000 de nnoptări şi judeţul Vrancea cu 36.000 de sosiri şi 65 de nnoptări.
    Referitor la regiunea franceză Alpi/Coasta de Azur, printre cele mai renumite regiuni din Europa şi nu numai, fluxul turistic este drastic de detaşat, astfel la nivelul anului 2007 se nregistra un număr de 35 milioane de nnoptări din care 21 milioane erau residenti iar 14 milioane non-residenti.




7.    Oportunităţi şi constrngeri de dezvoltare

n regiunea Sud-Est Romnia se pot remarca unele puncte strategice n promovarea şi dezvoltarea serviciilor legate de turism datorită prezenţei coridoarelelor de transport pan-europene, a capacităţii ridicate de cazare (circa 40% din capacitatea de cazare turistică estivală a Romniei), a forţei de muncă flexibilă şi calificată (nivel de instruire ridicat - 9,9% persoane cu studii superioare, locul IV). Totuşi regiunea se confruntă şi cu probleme care intervin n dezvoltarea activităţilor turistice legate de nivelul redus de eficienţă şi siguranţă a traficului pe reţelele de transport, a unui caracter sezonier al turismului pe litoral, absenţa unor politici şi programe coerente de dezvoltare şi nivel ridicat al preţurilor n turism ct şi a unei infrastructuri de turism slab dezvoltate sau nvechite creează o discrepanţă mare ntre vechile şi noile facilităţi in turismul regional.
Elementele propice pe care se bazează regiunea franceză Alpi/Coasta de Azur sunt date de poziţia geografică S Europei alături de Monaco, Italia, Spania, zone cu (atractivitate turistică majoră) şi a climatului (mediteraneană) propice dezvoltării şi menţinerii pe tot cuprinsul anului a unei activităţi turistice legate de turismul balneoclimatic şi sportiv.
Oportunităţile legate de regiunea Sud-Est Romnia sunt legate de potenţialul ridicat de dezvoltare a turismului n domeniul ecologic, religios, cultural, balneoclimatic, interesul internaţional ridicat pentru conservarea biodiversităţii şi promovarea turismului (Delta Dunării), construirea reţelei de autostrăzi şi modernizări, a transportului feroviar favorizează apariţia de centre logistice pentru mărfuri cu destinaţie şi provenienţă central europeană.
Iar printre ameninţările cu care se confruntă de această dată ambele regiuni sunt date de concurenţa zonelor turistice din străinătate cu o ofertă turistică de calitate superioară şi preţuri competitive ct şi a situaţiei actuale a economiei mondiale, care trece printr-o periodă de recesiune după căderea sa la sfrşitul lui 2008 şi nceputul lui 2009.

8.    Concluzii

Turismul este rezultatul mobilizării unui mare număr de elemente naturale şi agenţi economici: situri naturale, condiţii climatice, atracţii şi echipamente turistice, infrastructuri de cazare, informaţie şi transport, mijloace financiare etc. De corelaţiile dintre aceste componente şi de eficienţa valorificării potenţialului turistic existent depinde n cele din urmă satisfacţia turistului. Acestea corespund unui veritabil sistem turistic 2 avnd n vedere interacţiunile şi retroacţiunile pe care le suportă att componentele naturale ct şi cele de factură antropică menţionate. Sistemul turistic aşa cum a fost prezentat este un sistem deschis fiind doar o parte a geosistemului, de calitatea subsistemelor acestuia depinznd de multe ori reuşita turistică. Din punct de vedere practic, sistemul turistic este subordonat sistemului economic mondial, deosebindu-se mai ales prin raporturile strnse pe care le ntreţine cu protecţia mediului. Structura sistemului turistic este definită n primul rnd de spaţiile turistice, locurile n care sunt elaborate produsele turistice.
Acestea formează ceea ce se poate numi spaţiul funcţional al turismului
Prin analiza comparativă dintre cele 2 regiuni din punct de vedere al activităţilor turistice prin care se fac cunoscute pe piaţa turistică europeană şi inclusiv mondială, am vrut să realizez elementele propice care pot determina decisiv sau temporară activitaea turistică prezentă pe baza potenţialului natural şi antropic de care dispun cele 2 regiuni Sud-Est Romania şi respectiv Alpi/ Coasta de Azur Franţa, ct şi a datelor reale n ceea ce priveşte diferenţa dintre capacitatea şi numărul structurilor de cazare ct şi al activităţii turistice.
Oportunităţile şi constrngerile de dezvoltare din ultima parte a lucrării prezintă situaţia actuală şi problemele cu care se confruntă regiunile analizate, ct şi politici care puse n practică se aşteaptă la o revigorare a acestei ramuri ale turismului, ramură care ar putea influenţa foarte mult starea economică naţională, regională ct şi locală.


9.    Bibliografie

Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Ioana Vintila-Rădulescu, Caterina Radu, 2005, Enciclopedia Europei, Editura: Meronia, Bucureşti.
Mike Gerrad, 2009, Europa. Ghidul călătorului, editura Litera, Bucureşti
Mihai Ielenicz, Laura Comănescu, 2009, Romnia - Potenţial turistic, editura Universitară, Bucureşti.

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap20.pdf
http://www.wttc.org/eng/Tourism_Research/
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=KS-HA-09-001
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica