referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Societatea in nume colectiv

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Cel mai vechi tip de societate comerciala cunoscut. Fiecare asociat raspunde integral si solidar cu intregul sau patrimoniu personal pentru datoriile societatii. Contractul de societate in nume colectiv poate fi incheiat intre persoane fizice, persoane fizice si juridice sau numai intre persoane juridice.

Varianta Printabila 


Societatea in nume colectiv (SNC)

Cel mai vechi tip de societate comercială cunoscut. Fiecare asociat răspunde integral şi solidar cu întregul său patrimoniu personal pentru datoriile societăţii.
(solitar - singur; solidar - asociat cu cineva)
Contractul de societate în nume colectiv poate fi încheiat între persoane fizice, persoane fizice şi juridice sau numai între persoane juridice. Creditorii societăţii în nume colectiv sunt plătiţi în special din bunurile societăţii dar au şi un drept de gaj asupra averii oricărui asociat, chiar dacă asupra acestor averi vin în concurs şi creditorii proprii ai asociaţilor
E o societate de persoane, fiind constituită în considerarea calităţilor personale a celor 2 sau mai mulţi asociaţi.
SNC se înfiinţează prin încheierea unui contract şi a unui statut între asociaţi.

 

Societatea în comandită simplă - SCS
reuneşte două categorii de asociaţi:

  • comanditaţii
  • comanditarii

comanditaţii - au aceeaşi poziţie în societate ca asociaţii în nume colectiv, ei răspund nelimitat şi solidar pentru întregul pasiv.
comanditarii - furnizează capital care formează capitalul social, mărginîndu-şi riscurile la aportul lor la capitalul social.
Situaţia comanditarului poate fi confundată cu a unei persoane care împrumută comanditatului bani.
Diferenţe :

  • împrumutătorul îşi recuperează întotdeauna banii pe cînd aportul comanditarului constituie aport la capitalul social devenind proprietatea societăţii.
  • împrumutătorul nu poate interveni în refacerea (modul de desfăşurare) societăţii, pe cînd comanditarul fiind asociat, are drepturi provenind din această calitate intervenind chiar şi în activitatea societăţii.

Se constituie prin contract şi statut.

 

Societatea  pe acţiuni - SA                                                                     
Se caracterizează prin aceea că toţi asociaţii au calitatea de acţionari.
Există societăţi care pot avea doar această formă de organizare.
          ex: bănci, societăţile de asigurare.
Pot fi înfiinţate atât timp cât au capital social minim 1.000.000, număr minim de asociaţi 5, cel maxim nelimitat.
Avantajul pe care-l reprezintă aceste societăţi e acela că acţiunile sunt facil de transmis, în cazul acţiunilor la purtător neîntocmindu-se nici un act.
Dezavantajul societăţilor pe acţiuni, în general au un număr mare de asociaţi care nu sunt comercianţi toţi.
Hotărârile SA se iau cu votul majorităţii capitalului social.

Societatea în comandită pe acţiuni - SCA
Ca şi în cazul SCS există două feluri de asociaţi:

  • comanditaţii
  • comanditarii

comanditaţii - răspund solidar şi nelimitat de datoriile societăţii
comanditarii - au doar calitatea de acţionari

Societatea cu răspundere limitată - SRL
E societatea în care părţile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile şi care nu pot fi cedate altor persoane decât dacă acestea din urmă sunt agreate de majoritatea celorlalţi asociaţi. Din acest punct de vedere SRL e o asociaţie de persoane. SRL e şi o asociaţie de capital deoarece asociaţii răspund numai în limita aportului lor la existenţa societăţii, astfel fiecare asociat v-a fi obligat pentru datoriile societăţii numai în limita capitalului subscris.

 

Întreprindere de comerţ şi fondul de comerţ
În sens uzual întreprinderea reprezintă unitate economică de producţie. Întreprinderea privită şi din alt punct de vedere, fiind atît un mecanism productiv, dar şi un grup uman coordonat de un organizator.

Fondul de comerţ
Legea nu defineşte fondul de comerţ dar face referire la acesta în situaţia în care el este gajat, închiriat sau înstrăinat. Fondul de comerţ a fost definit iniţial ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care comerciantul le grupează afectîndu-le propriului său comerţ.
În practică s-a statuat că fondul de comerţ e o universalitate de fapt, de bunuri corporale şi incorporale, active şi pasive.

"Deci fondul de comerţ poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale, în scopul atragerii clienteli şi, implicit, obţinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Cărpenaru.
Bunuri materiale: imobilul în care se exercită comerţul dacă e proprietate al comerciantului, maşini unelte, instalaţii, mărfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.
Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra mărcilor de fabrică, a brevetelor de invenţii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.

Caracteristicile fondului de comerţ
Este o universalitate de fapt pentru că reuneşte un complex de bunuri eterogene, iar această reunire este rezultatul exclusiv al voinţei titularului.
Fondul de comerţ e un bun mobil, deoarece, deşi cuprinde în componenţa sa şi bunuri imobile, elementele care precumpănesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece în componenţa sa precumpănesc  bunurile cu caracter incorporale, care au, în cadrul fondului de comerţ, o vocaţie de statornicie mai pronunţată.
Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinţe pe plan juridic:

  • Datorită obiectului lor, actele juridice privind fondul de comerţ sînt fapte de comerţ obiective conexe (accesorii), şi, deci, supuse regimului faptelor de comerţ;
  • Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogaţiunii;
  • Pentru că e un bun mobil, executarea silită asupra fondului de comerţ urmează regulile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru bunurile mobile; se admite ca, în absenţa unor dispopziţii legale, dacă fondul de comerţ conţine şi bunuri imobile, urmărirea lor are loc în condiţiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile;
  • nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fără deposedare;
  • poate fi înstrăinat cu acte cu titlu oneros şi prin moştenire;
  • poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.

Obiectul activităţii societăţii
Societatea comercială poate avea ca obiect numai efectuarea actelor de comerţ.
Determinarea obiectului societăţii prezintă importanţă deoarece:

    • în obiectul activităţii pot fi incluse numai acte de comerţ.
    • anumite activităţi pot fi efectuate numai de unele forme de societate:
    • activitatea de asigurări poate fi efectuată numai de SA sau SRL;
    • activitatea bancară numai de SA.
    • denumirea SRL trebuie să arate obiectul de activitate.
    • unele societăţi comerciale trebuie să aibă un singur obiect de activitate, respectiv societăţi bancare, societăţi de asigurări şi casele de schimb valutar.

    Determinarea obiectului de activitate trebuie să fie explicită şi clară. Un sprijin în acest sens îl constituie “Clasificarea activităţilor economiei naţionale” (CAEN), acestea cuprind în ciuda denumirii sale, pe lângă activitatea de economia naţională şi alte activităţi:
    ex.: activităţi juridice, de asistenţă socială, activităţi ale organizaţiilor de presă, ale bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte din activităţile desfăşurate în economia naţională.
    Cerinţa ca obiectul activităţii societăţilor comerciale să cuprindă numai acte de comerţ impune interdicţia constituirii unor societăţi având ca obiect activităţi ce nu sînt considerate de Codul Comercial ca acte de comerţ (avocatura, medicina, învăţămîntul şI arta).
    Activitatea inclusă în obiectul societăţii trebuie să fie posibilă, sub aspectul realizării ei practice; de asemenea activitatea trebuie să fie licită.

    Nu pot face obiectul activităţii unei societăţi comerciale :

    • activităţi care potrivit legii constituie infracţiuni sau care sunt contrare altor dispoziţii legale cu caracter imperativ. (ex.: prostituţia, proxenetismul, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni).
    • activităţi care constituie monopol de stat.
    • fabricarea şi comercializarea de narcotice sau droguri în alte scopuri decît cele medicale.
    • remediile secrete (vrăjitorii, ghicitul în cărţi).
    • imprimarea hărţilor cu caracter militar.
    • fabricarea şi comercializarea de aparatură utilizată în activitatea de interceptarea convorbirilor telefonice ori de codificare fară aprobarea MI sau cu încălcarea avizului acestuia.
    • activităţi care încalcă norme de protecţia mediului înconjurător.
    • activităţi care aduc atingere intereselor de securitate şi apărare naţională a României.
    • activităţi care dăunează ordinii publice, sănătăţii şi moralei.

    Unele activităţi comerciale sunt supuse unor autorizări sau avize administrative.

    • societăţile farmaceutice se înfiinţează cu autorizarea ministerului sănătăţii
    • societăţile bancare se înfiinţează cu autorizarea Băncii Naţionale.
    • comercianţii persoane fizice trebuie să obţină autorizaţia prefecturii

    Sancţiuni în cadrul neregularităţii obiectului activităţii soc. comerciale.

    • orice persoană poate cere radierea înmatriculării societăţii.
    • imposibilitatea realizării obiectului de activitate are ca efect dizolvarea şi lichidarea societăţii.

     

    Constituirea societăţii în nume colectiv - SNC
    SNC se constituie prin contract de societate încheiat în formă autentică. Contractul trebuie să cuprindă:

    • numele, prenumele, domiciliul şi cetăţenia, asociaţilor persoane fizice şi după caz denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor pers. juridice;
    • denumirea şi sediul societăţii;
    • obiectul de activitate al societăţii;
    • capitolul subscris şi cel vărsat cu menţionarea fiecărui asociat. Aportul poate consta în numerar sau bunuri; dacă aportul nu se varsă integral la data semnării contractului se va menţiona în contract data calendaristică la care se va vărsa integral capitalul social;
    • numele şi prenumele asociaţilor care administrează şi reprezintă societatea, cu stabilirea limitei puterilor lor;
    • partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
    • localităţile în ţară sau străinătate unde societatea îşi înfiinţează filiale şi sucursale:
    • filiala - are personalitate juridică proprie;
    • sucursala - nu are personalitate juridică proprie;
    • durata societăţii;
    • modul de dezvoltare şi lichidare a societăţii.

    Părţile contractului pot fi persoane fizice sau juridice.

    Modificarea contractului în privinţa asociaţiilor unui SNC.

    • moartea unui asociat
      SNC cu 2 asociaţi se dizolvă prin efectul legii, dacă nu există clauză de continuare cu moştenitorii. În lipsa unei astfel de clauze, e posibilă încheierea unui contract de continuare a societăţii, care consimte aceasta. În situaţia în care societatea are mai mulţi asociaţi ea continuă cu asociaţii supravieţuitori, iar moştenitorilor asociatului decedat, în lipsa clauzei de continuare cu aceştia, li se vor plăti cele cuvenite după ultimul bilanţ aprobat în termen de 3 luni de la notificarea decesului.
    • excluderea unui asociat.
      Excluderea are loc în temeiul unei hotărâri a asociaţilor cu excepţia celui exclus şi e pronunţată printr-o hotărâre judecătorească. Are loc excluderea pentru cauza expres prevăzută de lege. În cazul SNC cu 3 sau mai mulţi asociaţi excluderea unuia duce la continuarea activităţii cu ceilalţi asociaţi, în cazul SNC cu 2 asociaţi  excluderea unuia duce la dizolvarea societăţii.
    • retragerea unuia dintre asociaţi.
      Nu e reglementată de lege şi reprezintă manifestarea de voinţă a unui asociat de a primi din partea societăţii echivalentul bănesc al aportului său.
      Situaţia e identică cu cea de la excluderea unui asociat privind continuarea activităţii sau dizolvării acesteia în funcţie de numărul asociaţilor ce au constituit iniţial societatea.
    • cesiunea aportului de capital (cedarea).
      Reprezintă o retragere cu un înlocuitor, care transmite şi calitatea de asociat împreună cu aportul de capital şi e posibilă numai dacă a fost permisă prin contractul de asociere. Asociaţii pot consimţi însă la cesiune şi printr-o manifestare de voinţă ulterioară.

    Denumirea, sediul, filialele şi sucursalele SNC-ului

    • FIRMA SNC trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi cu menţiunea  SOCIETATE ÎN NUME COLECTIV scrisă în întregime.
      Pentru evitarea confuziilor datorită numelor mai răspândite se poate adăuga denumirii o altă menţiune care să indice persoana comerciantului sau felul comerţului.
      În situaţia în care asociatul al cărui nume se retrage sau e exclus se va opera schimbarea corespunzătoare a denumirii societăţii, în caz contrar acesta va rămâne răspunzător, solidar şi nemărginit de toate datoriile societăţii.
    • SEDIUL poate fi ales de asociaţi după preferinţe, singurul criteriu fiind asigurarea primirii comunicărilor oficiale.
    • SUCURSALELE şi FILIALELE trebuie înfiinţate prin contractul de societate. Simpla menţiune că societatea îşi înfiinţează sucursale sau filiale fără indicarea localităţilor nu reprezintă o înfiinţare a acestora.

    Aportul la constituirea capitalului social
    În cadrul SNC capitalul social poate fi constituit din numerar, bunuri sau drepturi de creanţă. Dreptul de creanţă poate consta din locaţiunea (închirierea) unui spaţiu, sau dintr-o sumă pe care o altă persoană o datorează unui asociat. În aceste situaţii se produce o cesiune de creanţă în favoarea societăţii. Asociatul care a adus ca aport una sau mai multe creanţe nu e liberat faţă de societate cît timp societatea nu a obţinut plata sumei.
    Dacă plata nu se poate obţine, asociatul răspunde faţă de societate cu suma datorată cu dobînda legală din ziua scadenţei şi cu daune.

    Funcţionarea  SNC
    a)   Protecţia capitalului social

    • este dator să se abţină de la luarea hotărârilor asociatul care are asupra unei operaţii comerciale interese contrare cu ale societăţii.
    • asociatul care fără consimţământul scris al celorlalţi întrebuinţează capitalul sau creditele societăţii în folosul său e obligat să restituie beneficii ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daune.
    • e permisă reglementarea prin contract a condiţiilor în care asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare.
    • asociaţii SNC nu pot lua parte ca asociaţi cu răspundere nelimitată în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect fără consimţământul celorlalţi asociaţi.

    b)   Împărţirea beneficiilor şi a pierderilor.
    În lipsa unor stipulaţii contractuale contrare, dividendele se vor plăti în proporţie cu cota de participare la capitalul        social.
    c)   Răspunderea asociaţilor pentru pierderi.
    Creditorii societăţii sunt ţinuţi în primul rînd să urmărească patrimoniul social, răspunderea solidară şi nemărginită                                           a asociaţiilor fiind subsiliară (secundară) primeia.

     

     

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica