referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Intreprinderile de comert si fondul de comert

Categoria: Referat Drept

Descriere:

In sens uzual intreprinderea reprezinta unitate economica de productie. Intreprinderea privita si din alt punct de vedere, fiind atit un mecanism productiv, dar si un grup uman coordonat de un organizator. Legea nu defineste fondul de comert dar face referire la acesta in situatia în care el este gajat, inchiriat sau instrainat.

Varianta Printabila 


Întreprinderile de comerţ şi fondul de comerţ

În sens uzual întreprinderea reprezintă unitate economică de producţie. Întreprinderea privită şi din alt punct de vedere, fiind atît un mecanism productiv, dar şi un grup uman coordonat de un organizator.

Fondul de comerţ
Legea nu defineşte fondul de comerţ dar face referire la acesta în situaţia în care el este gajat, închiriat sau înstrăinat. Fondul de comerţ a fost definit iniţial ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care comerciantul le grupează afectîndu-le propriului său comerţ.
În practică s-a statuat că fondul de comerţ e o universalitate de fapt, de bunuri corporale şi incorporale, active şi pasive.

"Deci fondul de comerţ poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale, în scopul atragerii clienteli şi, implicit, obţinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Cărpenaru.
Bunuri materiale: imobilul în care se exercită comerţul dacă e proprietate al comerciantului, maşini unelte, instalaţii, mărfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.
Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra mărcilor de fabrică, a brevetelor de invenţii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.

Caracteristicile fondului de comerţ
Este o universalitate de fapt pentru că reuneşte un complex de bunuri eterogene, iar această reunire este rezultatul exclusiv al voinţei titularului.
Fondul de comerţ e un bun mobil, deoarece, deşi cuprinde în componenţa sa şi bunuri imobile, elementele care precumpănesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece în componenţa sa precumpănesc  bunurile cu caracter incorporale, care au, în cadrul fondului de comerţ, o vocaţie de statornicie mai pronunţată.
Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinţe pe plan juridic:

  • Datorită obiectului lor, actele juridice privind fondul de comerţ sînt fapte de comerţ obiective conexe (accesorii), şi, deci, supuse regimului faptelor de comerţ;
  • Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogaţiunii;
  • Pentru că e un bun mobil, executarea silită asupra fondului de comerţ urmează regulile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru bunurile mobile; se admite ca, în absenţa unor dispopziţii legale, dacă fondul de comerţ conţine şi bunuri imobile, urmărirea lor are loc în condiţiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile;
  • nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fără deposedare;
  • poate fi înstrăinat cu acte cu titlu oneros şi prin moştenire;
  • poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.

Obiectul activităţii societăţii
Societatea comercială poate avea ca obiect numai efectuarea actelor de comerţ.
Determinarea obiectului societăţii prezintă importanţă deoarece:

    • în obiectul activităţii pot fi incluse numai acte de comerţ.
    • anumite activităţi pot fi efectuate numai de unele forme de societate:
    • activitatea de asigurări poate fi efectuată numai de SA sau SRL;
    • activitatea bancară numai de SA.
    • denumirea SRL trebuie să arate obiectul de activitate.
    • unele societăţi comerciale trebuie să aibă un singur obiect de activitate, respectiv societăţi bancare, societăţi de asigurări şi casele de schimb valutar.

    Determinarea obiectului de activitate trebuie să fie explicită şi clară. Un sprijin în acest sens îl constituie “Clasificarea activităţilor economiei naţionale” (CAEN), acestea cuprind în ciuda denumirii sale, pe lângă activitatea de economia naţională şi alte activităţi:
    ex.: activităţi juridice, de asistenţă socială, activităţi ale organizaţiilor de presă, ale bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte din activităţile desfăşurate în economia naţională.
    Cerinţa ca obiectul activităţii societăţilor comerciale să cuprindă numai acte de comerţ impune interdicţia constituirii unor societăţi având ca obiect activităţi ce nu sînt considerate de Codul Comercial ca acte de comerţ (avocatura, medicina, învăţămîntul şI arta).
    Activitatea inclusă în obiectul societăţii trebuie să fie posibilă, sub aspectul realizării ei practice; de asemenea activitatea trebuie să fie licită.

    Nu pot face obiectul activităţii unei societăţi comerciale :

    • activităţi care potrivit legii constituie infracţiuni sau care sunt contrare altor dispoziţii legale cu caracter imperativ. (ex.: prostituţia, proxenetismul, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni).
    • activităţi care constituie monopol de stat.
    • fabricarea şi comercializarea de narcotice sau droguri în alte scopuri decît cele medicale.
    • remediile secrete (vrăjitorii, ghicitul în cărţi).
    • imprimarea hărţilor cu caracter militar.
    • fabricarea şi comercializarea de aparatură utilizată în activitatea de interceptarea convorbirilor telefonice ori de codificare fară aprobarea MI sau cu încălcarea avizului acestuia.
    • activităţi care încalcă norme de protecţia mediului înconjurător.
    • activităţi care aduc atingere intereselor de securitate şi apărare naţională a României.
    • activităţi care dăunează ordinii publice, sănătăţii şi moralei.

    Unele activităţi comerciale sunt supuse unor autorizări sau avize administrative.

    • societăţile farmaceutice se înfiinţează cu autorizarea ministerului sănătăţii
    • societăţile bancare se înfiinţează cu autorizarea Băncii Naţionale.
    • comercianţii persoane fizice trebuie să obţină autorizaţia prefecturii

    Sancţiuni în cadrul neregularităţii obiectului activităţii soc. comerciale.

    • orice persoană poate cere radierea înmatriculării societăţii.
    • imposibilitatea realizării obiectului de activitate are ca efect dizolvarea şi lichidarea societăţii.

     

     

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica