referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Analiza dezvoltarii rurale in regiunea vest cu aplicatie in judetul Timis

Categoria: Referat Economie

Descriere:

În ceea ce priveşte numărul de locuitori din mediul rural se constată o scădere continua din 1990 până în anul 2007, cu excepţia anului 2000 când se constată o uşoară creştere şi a anului 2008 când populaţia din mediul rural a crescut cu 3806 locuitori fata de anul precedent. Populaţia, pe sexe şi medii 1990-2008..

Varianta Printabila 


1

Cuprins

 

Cuprins. 1

1. Scurtă introducere. 2

2. Conceptul de spaţiu rural 3

3. Poziţia geografica şi caracteristici ale judeţului Timiş. 4

3.1. Poziţie geografică. 4

3.2. Suprafaţă. 4

3.3. Relief. 4

3.4. Clima. 5

3.5. Resurse naturale. 5

3.6. Vegetaţia, flora şi fauna. 5

4. Populaţia,  resursele  umane  şi  forţa  de  munca. 6

4.1. Populaţia şi resursele umane. 6

4.2. Forţa de muncă. 9

5. Structura economică n profil sectorial 11

5.1. Agricultură. 11

5.2. Silvicultura. 16

5.3. Industria. 16

5.4. Turismul 16

5.5. Comerţul 18

5.6. Piscicultura şi acvacultura. 18

5.7. Infrastructura. 18

5.8. Calitatea factorilor de mediu. 22

5.8.1. Calitatea aerului 22

5.8.2. Calitatea apelor 23

5.8.3.Calitatea solului 23

5.8.4. Biodiversitatea şi pădurile. 25

6. Gestionarea deşeurilor 25

7. Analiza  SWOT  a agriculturii şi silviculturii  judeţului  Timiş. 26

8. Concluzii şi propuneri 27

 


1. Scurtă introducere

            ncepnd cu răsturnarea regimului politico-administrativ, din 1989, societatea romnească parcurge o perioadă de tranziţie menită să optimizeze structura economico-socială, proces care evidenţiază tendinţa spre europenizare şi globalizare. Această tranziţie, ca fenomen social total, reflectă o serie de schimbări att n sfera vieţii private ct şi n sfera socială. Reformele din domeniul economic, modificarea structurii sociale, redefinirea spaţiilor publice şi comunitare, diversificarea consumului cultural sunt caracteristici ale acestui context al tranziţiei. Aceste realităţi sunt conştientizate, de regulă, pe fondul disfuncţionalităţilor, dezechilibrelor şi problemelor sociale manifeste

            La nivel naţional, mediul social asupra căruia efectele negative ale tranziţiei sunt mai pronunţate l reprezintă ruralul. Astfel n perioada 1990-2000 au fost luate, la nivel de guvernare, o serie de decizii greşite ce au avut, asupra agriculturii n general, efecte multiple care au generat pierderi reflectate n diminuarea contribuţiei agriculturii la formare PIB-ului. ncercările de reabilitare socială, economică şi culturală a spaţiului rural romnesc, ca alternativă socială reală şi viabilă, au adus n atenţia specialiştilor şi n dezbaterea publică noi politici agrare, programe de dezvoltare rurală, demersuri administrativ-organizatorice şi revalorizări socio-culturale

            “La nivel european spaţiul rural ocupă 85% din suprafaţa teritoriului, cu decalaj pronunţat faţă de urban n asigurarea calităţii vieţii. n viziunea europeană satul are funcţii principale: funcţia economică ( agricultura, silvicultura, industrie forestiera, artizanat etc.), funcţia ecologică ( orientată spre conservarea resurselor naturale, spatiilor verzi, mediului, peisajelor şi biodiversităţii ) şi funcţia socio-culturală, menită să asigure şi să lărgească viaţa asociativă locală.”[1]

            Spaţiul rural romnesc cuprinde cea mai mare parte a teritoriului Romniei, avnd, conform datelor statistice, o pondere de 93,7% din totalul suprafeţei. Importanţa pe care o are spaţiul rural pentru Romnia poate fi evidenţiată şi prin observarea modului n care s-a menţinut stabilitatea numerică a populaţiei rurale n decursul ultimilor 80 de ani.


[1] Otiman Paun Ioan, Restructurarea agriculturii si dezvoltarea rurala a Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana, 2000, Ed. Agroprint, Timisoara, pag. 275

1

2. Conceptul de spaţiu rural

Problema definirii ruralului nu este nouă. Din punct de vedere al provenienţei cuvntul rural şi are originea n latinescul rurs, ruris, care  semnifica cultura, cmpuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat şi muncit de om. n sensul cel mai larg al noţiunii, rural defineşte cmpurile, ţăranii şi n general toate teritoriile şi activităţile ne urbane. Dicţionarul Explicativ al Limbii Romane da adjectivului rural sensul de : sătesc , referitor la sat

Spaţiul rural este expresia efortului ndelungat al omului pentru a pune n serviciul său componentele fizico-geografice ale spaţiului, ale naturii. Este un spaţiu pe care omul l-a modelat de-a lungul timpului, n funcţie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa şi l-a umplut cu creaţiile sale. 

Ruralul are capacitatea de a conservă şi reconstrui cadrul natural, ca urmare a unei presiuni antropice mai reduse, asociată cu tipul exploatării economice şi nivelul general de dezvoltare al forţelor de producţie. Cmpurile extinse de culturi, absenta cailor principale de comunicaţie, prezenta insulara a cadrului construit de dimensiuni mai mici şi aturmelor de animale, trădează fără tăgadă prezenta ruralului.

Spaţiul rural a apărut pe suprafaţa pămntului o dată cu sedentarizarea omului şi apariţia primelor locuinţe şi a primelor amenajări n vederea realizării unor producţii agricole. n timp istoric, ntre societăţile rurale şi pămntul luat n exploatare s-au creat o serie de relaţii durabile, ntărite prin tradiţii, obiceiuri şi interese, exprimate n peisaj prin diferite tipuri de spaţii rurale

n secolul al XX-lea, sub impactul urbanizării, spaţiul rural a cunoscut modificări structurale evidente, amenajări şi ameliorări pentru creşterea capacităţii de producţie a pămntului, pentru modernizarea habitatului rural

Zonele rurale sunt asociate adesea cu ideea de mari spaţii libere n care se desfăşoară munca la cmp sau n ferme, strns legate de tradiţie şi prudenţe n fata schimbării, frumoase, dar sărace, spaţii mai puţin populate caracterizate şi prin existenţa unei mari diversităţii vegetale şi animale

Expansiunea spaţiului urban, dezvoltarea căilor de comunicaţie, implantarea unor activităţi neagricole, introducerea unor tehnici şi tehnologii au dus la ncărcarea spaţiului rural cu noi elemente şi noi relaţii, mbogăţindu-l calitativ şi cantitativ

n Uniunea Europeană, la definirea spaţiului rural, se iau n calcul criterii că numărul şi densitatea populaţiei ( astfel considerate aşezări rurale doar acelea care au o densitate a populaţiei de  maxim 150 locuitori/ kmp ), criterii ca modificarea n timp a spaţiului natural şi migraţia, ponderea agriculturii n P.I.B., sau chiar rata şomajului.         n ţara noastră o localitate rurala este aceea n care fie ca majoritatea forţei de munca este cuprinsă n agricultură, silvicultura, pescuit, şi are un mod specific de viaţa pe care şi-l va păstra şi n viitor, fie majoritatea forţei de muncă se afla n alte domenii dect cele agricole, silvice, piscicole, domenii care datorită dotării insuficiente n prezent, nu pot converge, n momentul respectiv, spre criteriile necesare atingerii statutului de oraş, şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, pe care le va aplica n perspectivă, va putea evolua spre localităţile de tip urban

”Conform definiţiei din Carta Europeană a Spaţiului Rural, spaţiul rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conţine satele şi oraşele mici, n care majoritatea părţii terenului este utilizată pentru:

a) agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit;

b) activităţi economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat,

industrie, servicii);

c) amenajările de zone ne urbane pentru timpul liber şi distracţie (sau

rezervaţii naturale);

d) alte folosinţe (cu excepţia celor de locuit).”[1]

3. Poziţia geografica şi caracteristici ale judeţului Timiş

3.1. Poziţie geografică

            Judeţul Timiş este situat n vestul ţării, şi se nvecinează la vest cu Serbia şi Muntenegru şi cu Ungaria, la est cu judeţul Hunedoara, la sud-est cu judeţul Caraş-Severin, iar la nord cu judeţul Arad. Punctele extreme ale judeţului sunt cuprinse ntre coordonatele 2016' (Beba-Veche) şi 2233' (Poieni) longitudine estică, 4511' (Lăţunaş) şi 4611' (Cenad) latitudine nordică.

           

3.2. Suprafaţă

Judeţul Timiş are o suprafaţă totală de 869 665 ha şi deţine 3,65% din teritoriul Romniei, ocupnd, ca ntindere, primul loc pe ţara.

 Suprafaţa agricolă este de 702.066 ha (80,7% din suprafaţa totală), din care: 533.122 ha teren arabil (din care: arabil irigat = 7.011 ha, arabil neirigat = 526.113 ), 125.875 ha păşuni naturale, 29.503 ha fneţe naturale, 4.313 ha vii, 9.171 ha livezi     ( din care: irigat = 240 ha ), 82 ha plantaţii de duzi.

Suprafaţa neagricola este de 167 495 ha (19,3%) din care: 109 126 ha păduri, 15 711 ha ape, 18 685 ha drumuri şi căi ferate, 20 635 ha curţi şi construcţii, 3 338 ha teren neproductiv.[2]

 

3.3. Relief

n Timiş, ntlnim cele trei forme de relief majore, dispuse gradual, de la cmpie, n vest (75 m) spre munte, n est (1374 m).

            Cmpia ocupa peste 50% din suprafaţa judeţului şi face parte din Cmpia de Vest, unitate de bază a reliefului Romniei. Are altitudini ce variază ntre 80 m şi  200 m.

            Dealurile de Vest reprezintă circa 20% din teritoriul judeţului. La fel ca şi cmpiile, sunt

[1] Otiman Paun Ioan, Restructurarea agriculturii si dezvoltarea rurala a Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana, 2000, Ed. Agroprint, Timisoara, pag. 30

[2] Date oferite de Oficiul judetean de consultanta agricola Timis

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica