referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Principalele domenii de activitate a Consiliului Europei

Categoria: Referat Economie

Descriere:

În 1990, Consiliul Europei a decis constituirea unei Comisii europene pentru democratie prin drept (denumită si Comisia de la Venetia). Scopul acestei Comisii este de a studia principiile si tehnicile constitutionale, legislative si administrative care permit punerea în practică a principiilor fundamentale ale Consiliului...

Varianta Printabila 


1

Principalele domenii de activitate

a Consiliului Europei

 

         Activitatea Consiliului Europei priveste toate domeniile de interes pentru societatea europeană, mai putin problemele de apărare natională. Drepturile omului si democratia pluralistă, statul de drept si securitatea cetăteanului, combaterea rasismului, xenofobiei si a intolerantei, protectia minoritătilor nationale, coeziunea socială si calitatea vietii, coeziunea culturală si pluralismul cultural, cooperarea judiciară sunt tot attea centre de interes ale Consiliului Europei.

 

Drepturile omului si democratia

         Activitatea centrală a Consiliului Europei rămne, nendoielnic, problema drepturilor omului.

         Parte integrantă a patrimoniului politic si juridic al spatiului european, problema drepturilor omului se nscrie n cadrul mai larg al edificării si consolidării societătilor democratice pluraliste.

Constient de importanta cardinală a respectării drepturilor omului, Consiliul Europei a propus o abordare dinamică.

 

         Organizatii europene si euroatlantice ce poate fi numit un adevărat proces politico-juridic devenit axa esentială a construirii Europei moderne.

         nscriindu-se ntr-o traditie ce coboară n timp către Magna Carta n Anglia (1215), Declaratia de Independena Statelor Unite (1776), Declaratia drepturilor omului si ale cetăteanului din Franta (1789), Declaratia universală a drepturilor omului (ONU, 1948), actiunea Consiliului Europei n acest domeniu are drept punct de plecare Conventia europeană a drepturilor omului. Adoptat n 1950, textul Conventiei pune la dispozitia Europei cel mai coerent si dezvoltat sistem din lume privind protectia drepturilor si libertătilor fundamentale. Reprezentnd „prima etapă pe calea garantării colective a unor drepturi enuntate n Declaratia universală a drepturilor omului”, Conventia reafirmă dreptul la via (art. 2), interzicerea sclaviei si a muncii fortate (art. 3), drepturile persoanei retinute n urma unor decizii judiciare (art. 5), dreptul la judecarea cauzei sale n mod echitabil, public si ntr-un termen rezonabil, prezumtia de nevinovătie si dreptul la asistenjuridică (art. 6), dreptul la viaprivată, inviolabilitatea domiciliului si a corespondentei (art. 8), libertatea de gndire, de convingere si de religie (art. 9), libertatea de exprimare (art. 10), dreptul la ntrunire pasnică si dreptul de asociere (art. 11), nediscriminarea n exercitarea drepturilor si libertătilor (art. 14).

         Prin crearea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a fost asigurat controlul efectiv al respectării acestor drepturi. După cum s-a afirmat pe bună dreptate10, „... Conventia europeană din 1950 organizează un sistem de protectie internatională a drepturilor omului care marchează o veritabilă revolutie n relatiile internationale. Pentru prima dată n istorie, ntr-adevăr, ratiunea de

stat va trebui să se ncline n fata drepturilor indivizilor. naintea Comunitătilor europene (...), Conventia Consiliului Europei marchează prima capitulare a statului-natiune. Conventia nu va deschide larg doar cmpul drepturilor protejate ale individului, ci va si

 

         Concepand n mod generos mecanisme de protectie pnă la a crea o Curte Europeană judecnd suveran n ultim resort.” Implicarea Consiliului Europei nu se limitează doar la textul Conventiei si la controlul respectării sale, actiunea sa viznd, n egală măsură, reafirmarea si consolidarea ntregului cadru democratic, cu toate elementele sale constitutive: pluralism politic, buna functionare a institutiilor democratice, suprematia dreptului, protectia minoritătilor, lupta mpotriva intolerantei, a rasismului si a xenofobiei, drepturile străinilor, sustinerea educatiei, protectia

mediului etc.

         Pentru a extinde aria drepturilor recunoscute la nivel european, n 1961 a fost deschisă spre semnare, la Torino, Carta socială europeană. Intrată n vigoare n 1965 (si completată prin mai multe protocoale), aceasta urmăreste protectia drepturilor sociale si economice fundamentale. Carta, alături de Protocolul aditional din 1988, grupează aceste drepturi si libertăti n două categorii: pe de o parte, drepturile referitoare la conditiile de muncă si, pe de altă parte, pe cele legate de coeziunea socială.

         Aplicarea Cartei de către statele ce au ratificat-o este supusă controlului unui sistem international. Statele candidate au obligatia de a prezenta periodic rapoarte referitoare la stadiul si situatia aplicării Cartei, aceste rapoarte fiind examinate de Comitetul european al drepturilor sociale (CEDS).

         Carta socială europeană a fost revizuită n 1996, această actualizare urmărind extinderea textului asupra unor noi categorii de drepturi. Carta socială revizuită a intrat n vigoare n 1999. Una dintre preocupările majore ale Consiliului Europei este si protectia minoritătilor nationale. Astfel, Comitetul Ministrilor a adoptat, n 1994, Conventia-cadru privind protectia minoritătilor nationale (intrată n vigoare n 1995), deschisă spre semnare att statelor membre, ct si celor nemembre. Acest text

reprezintă primul instrument multilateral, obligatoriu din punct de vedere juridic, de protectie a minoritătilor nationale.

1

Modul n care sunt respectate obligatiile ce revin statelor este supus monitorizării Comitetului Ministrilor, ajutat de un Comitet consultativ format din 18 experti independenti.

 

Organizatii europene si euroatlantice

         Sistemul de protectie pus la dispozitie de Conventia europeană a drepturilor omului este completat si prin adoptarea, n 1997, a Conventiei privind prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Obiectivul principal al acestui document este de a asigura conditii umane de detentie pentru persoanele din nchisori, comisariate de politie sau institutii psihiatrice. Tot n acelasi scop a fost constituit si Comitetul european pentru prevenirea torturii (CPT), format din experti independenti.

         O atentie specială este acordată si democratiei la nivel local. Conferinta Europeană a Puterilor Locale, creată ncă din 1957 si devenită, din 1983, Conferinta Permanentă a Puterilor Locale si Regionale din Europa, pentru a fi ulterior transformată n Congres al Puterilor Locale si Regionale, precum si diferitele texte consacrate acestui domeniu (Carta europeană a autonomiei locale, Conventia europeană privind participarea străinilor la viata publică la nivel local, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare) sunt exemplul concret al importantei acordate democratiei locale.

         Din perspectiva Consiliului Europei, „una dintre bazele unei societăti democratice este existenta unei democratii locale si regionale solide si eficace, conformă principiului subsidiaritătii inclus n Carta europeană a autonomiei locale, potrivit căruia exercitarea puterii publice revine de preferinautoritătilor cele mai apropiate de cetăteni, tinnd cont de amploarea si natura sarcinilor

publice, precum si de exigentele eficientei si economiei”

         Carta autonomiei locale este un instrument care prezintă fundamentele democratiei locale, identifică limitele acesteia, prevede o protectie legală a autonomiei locale.

         De asemenea, Consiliul desfăsoară multiple activităti privind ecatia, tineretul si sportul.

 

Cooperarea juridică

Rolul esential al Consiliului Europei n spatiul juridic european si, n acelasi timp, de promotor al  concretizează n cele peste 190 de conventii si acorduri. n strnsă legătură cu scopul său prim, de a contribui la afirmarea si consolidarea valorilor politice, culturale si juridice comune, cooperarea la nivel juridic se traduce prin cteva elemente esentiale: suprematia dreptului n relatiile interne si internationale, modernizarea si armonizarea legislatiilor nationale, eficientizarea justitiei prin simplificarea procedurilor, lupta mpotriva criminalitătii organizate, a coruptiei, identificarea de solutii la problemele juridice generate de noile realităti tehnico-stiintifice.

         Actiunea n planul cooperării juridice a Consiliului Europei si dovedeste importanta si eficienta si prin posibilitatea pe care statele nemembre o au de a adera la diferite conventii, astfel nct putem spune că această organizatie este un promotor al cooperării juridice internationale si nu doar europene. De asemenea, Consiliul contribuie la dezvoltarea dreptului international public si la apropierea diferitelor viziuni n acest domeniu prin intermediul discutiilor n cadrul Comitetului ad-hoc al consilierilor juridici pentru dreptul international public (CAHDI).

         n 1990, Consiliul Europei a decis constituirea unei Comisii europene pentru democratie prin drept (denumită si Comisia de la Venetia). Scopul acestei Comisii este de a studia principiile si tehnicile constitutionale, legislative si administrative care permit punerea n practică a principiilor fundamentale ale Consiliului.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica